Quantcast
Channel: Consilier Turism - Familie si copii
Viewing all 70 articles
Browse latest View live

Eurolines a investit 11 milioane de lei în opt autocare Scania Beulas

$
0
0

Opt noi autocare marca Scania Beulas, pentru care compania a investit 11 milioane de lei, au intrat, în iunie 2014, în flota Eurolines.
Construite în Suedia, autocarele Beulas Scania, model Glory, au sașiu și motor Euro 5 Scania, au fost carosate de compania spaniolă Beulas și au fost configurate în întregime conform specificațiilor cerute de Eurolines. 
 Autocarele au motoare de 440 CP, cală de bagaje supradimensionată, rezervoare de combustibil de 1.000 de litri și cutie Opticruise cu trei versiuni de schimbat vitezele: Eco, Normal și Power. Autocarele Scania Beulas oferă călătorilor facilități precum conexiune wifi ( pe teritoriul României), invertor (alimentare 220 V), GPS cu funcție specială de urmărire a traseului de către clienți, sandvișuri, dulciuri, băuturi calde și răcoritoare ( contra-cost), iar toaletele funcționează cu fise. 

Flota se va înnoi la aproximativ 3 ani

Cu cele noi opt Scania  Beulas Glory, flota Eurolines, operată de RombusTransport, compania care face parte din grup, a ajuns la 30 de autocare. Din flota Eurolines mai fac parte și autocare  marca Scania, Mercedes, Neoplan și Setra.  Dagoș Anatasiu, președintele Grupulu Eurolines, a anunțat că vrea să înnoiască parcul de autocare în următorii trei ani și că inclusiv cele opt Scania Beulas vor fi schimbate într-un orizont de timp de trei ani și jumătate. Într-un an calendaristic, cele 30 de autocare proprii EUROLINES parcurg peste 5 milioane de kilometri și ajung în peste 100 de destinații europene. Partenerii grupului au împreună peste 20 de autocare, astfel că autovehicolele care poartă brandul Eurolines România rulează, într-un an, aproximativ 8,5 milioane de kilometri. 

Clasa business în călătoriile cu autocarul 

Eurolines a anunțat că introduce „clasele de călătorie” în transportul cu autocarul – „business"și "economy”. Opt din cele 57 de locuri ale noilor autocare sunt amenajate pentru clasa „business”, fotoliile fiind în primele rânduri. Spațiul mai mare între scaune, ceea ce oferă un grad crescut de confort, prizele individuale cu alimentare 220 V și dotarea cu sistem propriu de entertainment care urmează să fie introduse sunt principalele avantaje ale călătoriilor la clasa business. Noile Scania Beulas Glory vor circula inițial pe cursele de linie către Germania, pe rutele Bucureşti-Dortmundşi Bucureşti-Salzbruke-Luxemburg, urmând să fie introduse apoi și spre celelalte destinații. „Tarifele pentru biletele business sunt cu maxim 10% mai mari decât cele de la economy”, a declarat Dragoș Anastasiu. 


Category: 

Balcic, orașul care a "furat" inima unei regine

$
0
0
Balcicul, cel care i-a "furat" inima Reginei Maria, trăiește astăzi din faima Castelului construit, pe malul Mării Negre, la dorința celei care a fost supranumită "Mama răniților" sau "Regina soldat". 

Este modest acest orășel insinuat între munte și Marea Neagră, unde regina Regina Maria a lăsat cu limbă de moarte să-i fie îngropată inima, de drag ce-i era. Dar aceasta nu înseamnă că nu este pitoresc, fiind deosebit pentru acest colț al Dobrogei. Solul calcaros de unde i se trage denumirea de "Coasta de Argint" dată zonei și izvoarele de care se leagă numele orașului Balcic au modelat peisajul dându-i o notă mai dramatică, cu munți care întâmpină marea, iar oamenii au desăvârșit ceea ce a dat natura. Priceperea arhitecților peisagiști și a botaniștilor care au amenajat aici o Grădina, tot la dorința Reginei Maria a României, au făcut din ansamblul Castel-grădină un domeniu regal foarte pitoresc.
 

Un mic rai verde 

Talentul arhitecților și botaniștilor angajați de Regina Maria este demonstrat de ceea ce au lăsat în urma lor: construcțile sunt în armonie cu natura, nimic nu este ostentativ, poate doar vegetația, exuberantă mai ales la începutul verii. De o modestie de urmat pentru cei care dețin puterea este Castelul Reginei Maria, de fapt o vilă destul de mică numită chiar de Regina Maria "Cuibul liniștit"și asta spune totul. Caselul de la Balcic, unde regina își petrecea mare parte a timpului și unde și dormea, este departe de opulența reședințelor regale cu zeci de camere, decorațiuni aurite și candelabre uriașe pe care le-am vizitat până acum. "Castelul Reginei Maria" este mai degrabă auster, cu pereții săi văruiți în alb, camerele micuțe și cu foarte puține piese de mobilier, majoritatea din lemn. Cea mai mare încăpere a "Cuibului fericit", salonul cu geamuri către marea pe care atât de mult a iubit-o regina, are, într-o firidă, și un mic pat de lemn, fiind păstrată și baia măricică, cu piesele originale. 

              

Un "cuib fericit" la malul mării 

Aflat la nici 15 metri de mare, "Castelul Reginei Maria" este construit într-o îmbinare armonioasă de stiluri, respectiv italienesc, tradițional bulgar și turcesc. Acoperișurile sale de țiglă roșie sunt vegheate de la înălțime de un minaret zvelt. Austeritatea acestei vile, care per ansamblu este totuși veselă, așa cum ar trebui să fie o casă de vacanță, este îndulcită de eleganța micilor grădini cu trandafiri, crini, a bazinelor de nuferi, toate unite printr-un mic labirint de alei umbrite de ficuși, migdali, chiar portocali și lămâi. Grădini englezești, romane, grădina Ghetsimani şi "Puntea suspinelor" de peste cascada care pune în mișcare o roată de lemn întregesc opera peisagiștilor străini angajați de regină pentru a-i desăvârși domeniul de la malul Mării Negre. 

Lăcașul inimii  

La capătul opus al locului unde se află "Cuibul liniștit" se găsește micuța Capelă din piatră Stella Maris, unde regina Maria a dorit să-i fie îngropată inima. Regina Maria a iubit acest loc și a lăsat cu limbă de moarte ca trupul să-i fie îngropat la Bran, iar inima la Balcic, în Capela Stella Maris. De fapt, dorința i-a fost îndeplinită, pentru că, după moartea Reginei, în anul 1930 și până în 1940, când România a cedat Cadrilaterul Bulgariei, inima reginei a fost păstrată în Capela Stella Maris ( Steaua Mării).




În zilele noastre

Încărcat în verdeață, domeniul din Balcic te întâmpină simplu, primitor și-ți poartă pașii pe urmele unei regine, îndemnându-te și pe tine la liniște și la contemplarea naturii. Nu știu dacă regina și-a găsit liniștea sufletească aici, dar simplii muritori, vizitatorii din zilele noastre au șansa să se bucure de natură, de flori, de mare sau de izvoarele răcoroase, împreună cu sute de persoane, în sezonul estival. Vara, grădina Reginei Maria, numită de bunii vecini bulgari Grădină botanică, devine un adevărat furnicar de turiști români și ruși. Acesta ocupă o suprafață de aproximativ 3,5 hectare, desfășurată pe mai multe terase care coboară către mare. 
Merită vizitat Castelul, chiar dacă nu este semnalizat cum ar merita, mai ales că este principalul obiectiv turistic al zonei și, tot căutându-l, ai putea fi tentat să renunți. Nu am văzut niciun indicator care să te îndrepte către Castelul Reginei Maria, dar e semnalizat accesul către Grădina botanică!, undeva pe partea dreaptă în oraș, pe drumul care vine dinspre Albena. În apropiere este o parcare de câteva zeci de locuri și se poate plăti și în lei. După ce treci printr-un soi de bazar cu tot felul de tarabe, aglomerat ca la bâlci, plătești două bilete ca să vezi un singur obiectiv turistic- "Grădina Botanică"și "Cuibul liniștit". Însă plătești mai întâi biletul ca să intri în Castel și, când să-l vizitezi, ești obligat să cumperi și biletul pentru accesul în grădină. Practic, trebuie să cumperi ambele bilete, costă 10 leva, dar de la două ghișee diferite. Este bine să ai leva, căci nu poți plăti în lei sau euro biletele de intrare. 
Vedere din camera Reginei Maria ( foto sus)

O istorie cu suișuri și coborâșuri

Zona aceasta a Dobrogei a fost colinizată de ionieni, în secolul al V-lea î. HR, când actualul Balcik se numea Kruni, după izvoarele care abundă aici. Apoi, Kruni a devenit Dionissopolis, în cinstea zeului vinului si sărbătorilor, Dionysus, după ce marea a adus pe mal o statuie a acestuia. În secolul I î. Hr., coloniile grecești au pierdut lupta cu romanii, pentru ca Burebista să ocupe orașul pentru o perioadă destul de scurtă, în contextul luptei dintre Cezar și Pompei. Dionissopolis intră sub stăpânirea romanilor, sub conducerea directă a guvernatorului provinciei Macedonia. La răscruce de drumuri ca toată Dobrogea, nici acest oraș nu a fost ocolit de năvălirea barbarilor, timp în care a fost puternic afectat. 

În drumul cotropitorilor 

Hanatul bulgar condus de Asparuh câștigă, în anul 680 d. HR., războiul cu Imperiul Bizantin și cucerește Dobrogea. Formarea, în jurul anului 681, a Primului Țarat Bulgar, duce la decăderea orașului, odată ce Varna a devenit un centru important al zonei. Urmează iar o perioadă bizantină a Dobrogei (de la sfârșitul secolului al X-lea până la jumătatea secolului al XIII-lea) după care zona intră sub autoritatea Țaratului Vlaho-Bulgar/ al Doilea Țarat Bulgar. Urmează hoardele de turci selgiucizi și tătarii islamizațiai Hoardei de Aur, recucerirea de către al doilea Țarat Bulgar, apoi vin atacurile turcilor... În 1388, Mircea cel Bătrân îi învinge pe turci și preia Dobrogea, doar până în 1420, când sultanul Mehmet I cucerește întreaga regiune. Urmează peste 450 de ani de stăpânire otomană pentru Balcic, care intră, în anul 1878, în componența pricipatului autonom Bulgaria, care devine independent în 1906.


Parte a regatului României 

După al doilea război balcanic din 1913, Balcicul și restul Cadrilaterului este integrat Regatului României. După 11 ani, în 1924, Regina Maria descoperă orașul și cumpără un teren în acest loc cu un aer mediteraneean, deși este situat pe malul Mării Negre. Construiește Castelul, Capela Stella Maris și grădina botanică. La acea dată, Balcicul era o așezare săracă, locuită de câteva mii de oameni, bulgari, turci și români, care se bucurau probabil de orașul lor devine din ce în ce mai vizitat de românii cu înclinații boeme. Din domeniul regal de la Balcic mai fac parte și alte clădiri, vile precum Moara, unde erau cazați oaspeții, Săgeata albastră, Ciupreca sau Salonul de fumat. Balcic devine în perioada interbelică o destinație la modă, frecventată de artiștii români, mai ales vara. Se înființează chiar și o universitate, prima din Dobrogea, Universitatea Liberă Coasta de Argint, precum și primul muzeu al Dobrogei. Primăria  a împroprietărit scriitorii, poeții, pictorii și actorii, pentru a-i atrage și a-i determina să-și construiască aici case. În 1940, Cadrilaterul, a fost cedat Bulgariei, iar inima Reginei Maria a părăsit acest loc de care era atât de atașat. Putem spune că șansa acestui orășel a fost România Mare și Regina ei, nu-i așa?


 

Interiorul "Cuibului liniștit"

Baia Reginei Maria

Harta "Grădinii botanice"







Category: 

Șapte obiective turistice demne de văzut în Brașov

$
0
0
Un oraș cu o poziționare deosebită și o istorie veche, Brașov, supranumit "Orașul de sub Tâmpa", are o atmosferă desprinsă parcă din cărțile cu povești, cu ale sale case colorate, cu turnulețe și acoperișuri țuguiate, din țiglă. Brașovul cel vechi și pitoresc poate fi descoperit “la picior” luând-o pe străduțele sale pietruite, căci mare parte din atracțiile sale sunt concentrate în centrul istoric.

 Mai jos, obiectivele turistice din "Orașul de sub Tâmpa", Kronstadt în limba germană, care merită vizitate.


1. Piața Sfatului. Acest loc romantic și plin de istorie, care a fost și este “inima” vechii cetăți a Brașovului, se află la o “aruncătură de băț” de toate obiectivele care merită vizitate în orașul de pe Tâmpa. În Piața Sfatului se află vechea primărie, Rathaus sau Casa Sfatului, ridicată în anul 1420, o clădire care îmbină mai multe stiluri arhitecturale care nu fac altceva decât să-i confirme istoria. Astfel, parterul clădirii, care adăpostește acum Muzeul de Istorie a Brașovului, mai păstrează elemenete ale stilului gotic, în timp ce etajul, mansarda și turnul sunt construite în stilurile renascentist și baroc. 
Tot în piața Sfatului se află, alături de câteva restaurante și cafenele, și vechea Casă a Negustorilor, care  a fost construită între anii 1539-1545 de către soția judelui Brașovului precum și Catedrala ortodoxă Adormirea Maicii Domnului ( ridicată în anii 1895-1896 după modelul bisericii grecești din Viena. 
              

2. Unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură din România, Biserica Neagră, cu 89 de metri lungime și 38 de metri lățime, este cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din Sud-Estul Europei. Construită începând cu anul 1385 și cunoscută până la marele incendiu din 1689 sub numele de „Sfânta Maria“, în Biserica Neagră pot încăpea aproximativ 5.000 de persoane. Clădirea a fost parțial distrusă de incendiul din 1689, de unde i se trage numele care a făcut-o celebră. După incendiu, Biserica Neagră a fost refăcută de meșteri veniți din orașul Danzig, noile bolți fiind concepute în stil baroc. Din perioada anterioară incendiului s-a păstrat și pictura murală din pridvorul sudic, care prezintă figura Mariei cu Pruncul, așezată între Sf. Ecaterina și Sf. Varvara. În colțurile de jos ale picturii se află stemele regelui Matei Corvin și a soției sale Beatrice de Napoli-Aragon. În clopotnița Bisericii Negre se află cel mai mare clopot din spațiul românesc, din bronz, care cântărește șase tone. Colecția de peste 100 covoare orientale a Bisericii Negre este cea mai bogată de acest tip din România. Orga Bisericii Negre, una din cele mai mari din Sud-Estul Europei, cu cele 4.000 de tuburi ale sale, este foarte apreciată pentru sonoritatea sa. Orga din Biserica Neagră a fost instalată în anul 1839. 

             

3. Cetatea Brașovului a fost ridicată între secolele XIII și XVII-lea din nevoia de apărare împotriva invaziei turcilor și tătarilor. În trecut, Brașovul avea șapte bastioane, unite prin ziduri puternice de apărare. Bastioanele erau încredințate breslelor, fiind dispuse la  o distanță de aproximativ 110 m distanță unele de altele. În vremurile de glorie ale cetății Brașovului, sistemul de fortificații avea 28 de turnuri, din care astăzi nu mai există decât șase. În partea de sub Tâmpa mai sunt vizibile două Bastioane, cel Țesătorilor și cel al Postăvarilor. 
Poarta Ecaterinei (Catharinei), construită în anul 1559, este cea mai bine păstrată. Finanțarea sa a fost asigurată de magistratul Johhanes Beckner, fiind principala poartă de acces dinspre Scheii Brașovului. Poarta Ecaterinei a fost botezată după fosta mănăstire de măicuțe din apropiere, fiind principala cale de acces dinspre Schei și având și rolul de bastion. Construcția de formă pătrată  are în partea superioară trei turnulețe care simbolizau Jus Gladii, privilegiul conducătorilor brașoveni de a da sau nu pedeapsa cu moartea, în perioada medievală. 
Bastionul și canalul Graft. Bastionul, construit și îngrijit de breasla șelarilor, a fost ridicat în secolul al XV-lea. În secolul al XVI-lea au fost construite atât canalul Graft, care colectează apele de pe dealul învecinat, cât și zidul de apărare cu opt turnuri. Nu departe se află Turnul Alb, cel care face legătura cu Bastionul Graft, ridicat în anii 1460-1494, în afara zidurilor cetății Brașovului pe un vârf de stâncă, fiind cel mai înalt punct de fortificație. 
Turnul Alb, cu metereze, balcoane și guri pentru aruncarea de foc și smoală, era întreținut de breslele cositorarilor și arămarilor. Turnul Alb a fost afectat și el de incendiul din 1689, fiind reconstruit la începutul secolului al XVIII-lea. 

              
                   Turnul  Negru                                                                                  Turnul Alb
 Poarta Ecaterinei
Poarta Schei

Turnul Negru, aflat la câteva zeci de metri de Turnul Alb, datează tot din secolul al XV-lea, având rolul de a împiedica atacatorii să se apropie de zidurile cetății Brașovului. De altfel, de pe zidurile sale înalte de peste 10 metri se dădea alarma în caz de pericol, atac sau incendiu. Acesta nu a fost de ajuns și, în anul 1559, Turnul Negru  a fost lovit de un fulger și a luat foc, de unde i se trage numele de Negru. 
Bastionul Țesătorilor a fost ridicat și apărat, așa cum îi spune și numele, de breasla țesătorilor, este cel mai bine păstrată fortificație din Brașov, dar și cea mai mare. Bastionul țesătorilor, aflat în sud-estul cetății, aproape de patinoar, găzduiește un mic muzeu de arme medievale. 
Poarta Schei este ceva mai tânără comparativ cu toate celelalte construcții din cetatea Brașovului, fiind construită abia în anii 1827 -1828 de negustorii care doreau să pătrundă în cetatea Brașovului. 
Strada Sforii este una dintre cele mai înguste străzi din Europa și cea mai strâmtă din Estul Europei, fiind construită în secolul al XIII-ea. 

4. Muzeul primei școli românești.În anul 1494 se zidesc ,, Sfânta biserică şi şcoaţa”, prin grija voievodului Vlad Călugărul, efort continuat și de Neagoe Basarab, Petru Cercel și Mihai Viteazul. Clădirea care adăpostește prima școală românească păstrează elemente ale stilului gotic, aplicate în anii 1760-1761 când a fost reconstruită. Aici, în sala de clasă numită "Anton Pann"în memoria deselor vizite ale acestuia aici, se păstrează micile bănci din lemn înregrit de vreme unde buchiseau învățăceii. Sala "Diaconu Coresi", "Sala cu vatră" sunt locuri care rememorează istoria țării. Din ansamblul Muzeal mai fac parte și biserica Sf Nicolae, atestată din anul 1292 și construită din piatră în anul  1495, cea care a patronat şcoala, tiparul şi scrierea cărţilor româneşti de către Diaconul Coresi.



 5. Cetățuia, ridicată pe Dealul Cetății pe la 1524, inițial ca un fort din lemn cu patru turnuri de apărare. Reconstruită din piatră, după ce a fost distrusă de luptele cu Petru Rareș, Cetățuia se consolidează cu patru bastioane în anul 1630. De sus, de pe dealul unde e amplasată Cetățuia ai la picioare o imagine deosebită asupra Brașovului de la înălțime.

6. Tâmpa. Ajungi în vârful care domină orașul ori printr-o drumeție de maxim 2 ore, pe 2 trasee marcate care trec prin Rezervația Naturală Tâmpa, respectiv pe Drumul lui Galbony și pe Serpentine, sau cu telecabina în numai 4 minute. Sus, la peste 960 de metri altitudine, te așteaptă un restaurant care sigur nu a fost renovat în ultimii 20-30 de ani, un steag cocoțat pe un releu TV, dar dar mai ales o priveliște de vis asupra Brașovului și a Țării Bârsei. Merită să ajungi aici, este cel mai înalt punct de observație asupra "Orașului de sub Tâmpa"și ne place să fim la înălțime, nu? 

7. Bisericile vechi și pline de istorie. Nu trebuie neaparat să fii credincios ca să vizitezi aceste adevărate opere de artă, ca să le spun așa. Biserica Sf Bartolomeu a fost ridicată în 1223, fiind cea mai veche clădire din județul Brașov. Mănăstirea Franciscanilor, ridicată în jurul anului 1500, se remarcă prin stilul gotic al portalului și elementele baroce ale fațadelor, iar Biserica Sf Nicolae , ridicată începînd cu anul 1292, cu aportul financiar al domnitorilor de peste Carpați, este cea care a sprijinit apariția primei cărți în limba română.Biserica Sfânta Treime. Această biserică ortodoxă din Scehii Brașovului a fost ctitorită în anul 1786, având o fațadă în stil baroc. Cele două sinagogi, cea de rit ortodox ( din 1877) și cea construită în 1899, sunt alte lăcașuri de cult care merită vizitate. 
Dacă aveți mai mult timp la dispoziție, merită să vizitați și alte locuri din județul Brașov, precum Prejmer, Râșnov, Bran și Castelul Bran. 




Category: 

Oferte early booking pentru petrecerea revelionului în România

$
0
0

Fă-ți vara sanie și iarna car! Rezervă acum biletele pentru revelion și beneficiezi de cele mai bune tarife pentru petrecerea anului! Pentru că nicăieri nu se petrece mai bine ca în România, compania de călătorii Eximtur vă oferă primele pachete de servicii turistice pentru revelionul în țară, la tarife speciale pentru înscrierile timpurii.


COMPLEX CLUB VILA BRAN ***

275 Euro 220 Euro/persoană /pachet 3 nopți
Early booking până la 01.09.2014.

În preț sunt incluse trei nopți de cazare și cina festivă de revelion, precum și accesul gratuit la facilitățile hotelului: piscină acoperită, centru spa@ welness, sală de fitness, Clubul copiilor. De asemenea, oaspeții se vor bucura de un program variat, care include, printre altele, concursuri și jocuri pentru cei mari și cei mici, spectacole cu muzica populară, seri cu foc de tabără și artificii, dar și petreceri animate de Dj și artiști consacrați.  

Toate detaliileaici.


HOTEL INTERNATIONAL **** BĂILE FELIX

1386 Lei 1258 Lei/persoană/pachet 4 nopți
Early booking până la 15.10.2014

Pachetul de servicii turistice include cazarea, micul dejun ( tip bufet), cina tradițională în 30 decembrie și masa festiva de revelion. Clienții hotelului Internațional au acces la piscinele interioare și cele exterioare, la salină, saună și la ștrandul Apollo. Ședințele de aquagim, aquazumba, activitățile pentru copii, tombolele cu premii și diferitele spectacole susținute de formația hotelului și de soliști și dansatori completează oferta de revelion la Interațional din Băile Felix.

Detaliile ofertei aici!


HOTEL PERLA *** 1 MAI

325 Euro 276 Euro/persoană/pachet 4 nopți.
Early booking până la 01.09.2014.

În preț sunt incluse cazarea și micul dejun tip bufet suedez, masa festivă de revelion,  cina și programe de divertisment în fiecare seară. În plus, hotelul acordă  oaspeților și ședințe de masaj sau tratamente cosmetice, accesul la facilitățile sale spa&welness.

Detaliiaici!


HOTEL EDEN *** PREDEAL

345 Euro 310 Euro/persoană/ pachet 3 nopți.
Early booking până la 30.09.2014.

Pachetul de revelion include trei nopți cazare cu mic dejun, masa festivă cu colindători, DJ și formație cu dansuri și cabaret, prânz în 31 decembrie și 1 ianuarie 2015.

masa festivă cu colindători, DJ și formație de dansuri
și cabaret, prânz în 31 decembrie și 1 ianuar
Detaliile oferteiaici !


HOTEL RINA SINAIA *** SINAIA

1792 Lei 1595 lei/persoană/pachet 4 nopți.
Early booking până la 31.10.2014.

În preț sunt incluse patru nopți de cazare cu mic dejun tip bufet, taxele locale, cina în 30 decembrie cu program artistic, masa festivă de revelion tot cu program artistic, carnaval și cină în 1 ianuarie 2014, accesul la facilitățile Spa.

Detaliile ofertei aici !

Category: 

TAROM: oferte speciale în septembrie, la aniversarea celor 60 de ani de existență

$
0
0
TAROM împlineşte 60 de ani de existenţă pe 18 septembrie 2014, prilej cu care oferă pasagerilor săi bilete de avion la oferte speciale. Astfel, în perioada 1-5 septembrie, cei care doresc să călătorească pe rutele operate de TAROM între Bucureşti şi Amman, Barcelona, Beirut, Dublin, Londra, Madrid, Nisa și Paris pot achiziționa bilete la prețuri pornind de la 179 euro, pentru o călătorie dus - întors cu toate taxele incluse. 
Locurile sunt limitate, iar perioada de călătorie este până la data de 05 martie 2015 (data ultimului retur), cu excepția perioadei 20.12.2014 – 4.01.2015. Compania anunță că în cazul în care cel puţin un tronson de călătorie este în intervalul menţinonat, oferta nu se aplică. "Luna septembrie este dedicată tuturor celor care aleg serviciile TAROM şi de aceea lansăm oferte speciale pe toată durata acestei luni“, anuță Christian Heinzmann, Directorul General TAROM. Biletele pot fi achiziționate de pe site-ul www.tarom.ro, de la agenţiile proprii  sau de la agenţii autorizaţi TAROM.

Momentele istoriei TAROM 

-Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române s-a înființat pe 18 septembrie 1954. 
-La 12 de la înființare, în 1966, TAROM efectuează primul zbor peste Atlantic, iar în 1969 îşi adaugă o premieră mondială în palmares: avionul românesc IL 18 cu însemnele TAROM  parcurge peste peste 50 de mii de kilometri în jurul lumii, în mai puţin de 80 de ore de zbor, având la bord  65 de pasageri.
-Începând cu anul 1973 se achiziţionează aeronave "lung curier"şi se deschid noi linii trans-continentale la New York și Beijing.
-Capacitatea de transport a TAROM ajunge atunci de zece ori mai mare faţă de anul înfiinţării companiei.
-Pe 25 iunie 2010, Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM devine membră a Alianţei SkyTeam
-În prezent, TAROM operează zboruri pe 43 de rute din Europaşi Orientul Mijlociu.

Category: 

Prima conferință dedicată segmentului de incoming-INCOMING ROMANIA TRAVEL FORUM

$
0
0

Primul forum românesc dedicat segmentului de incoming – turismul receptor, INCOMING ROMANIA TRAVEL FORUM, va avea loc miercuri, 25 septembrie și va reuni peste 300 de touroperatori, de reprezentanţi ai corpului diplomatic și ai autorităţilor publice centrale şi locale, hotelieri şi alţi proprietari de structuri de cazare.

 Tema principală a evenimentului este importanţa şi dezvoltarea turismului de incoming, ca formă de export pentru economia României. Incoming-ul, respectiv aducerea de turişti străini, constituie cea mai eficientă formă de turism ( banii venind în ţară, aduşi de turiştii străini), în urma căreia România poate profita, iar această formă de turism ar trebui să constituie o prioritate naţională. Pe de altă parte, din păcate, în România există soar câteva zeci de touroperatori importanţi specializaţi în aducerea de turişti străini (pe când specializate pe outgoing, ticketing, etc., sunt mii de agenţii). La acest eveniment la care www.consilierturism.ro este partener media, speakerii și invitații vor încerca să răspundă unor întrebări importante pentru dezvoltarea sectorului de incoming, activitate asimilată exportului de turiști, precum: 
 "Care sunt principalele șase țări de unde vin cele mai importante fluxuri de turiști străini în România? Unde și care sunt destinațiile din România promovate peste granițe? Cu ce agenții de turism din străinătate colaborăm? Câte dintre agențiile de turism din România sunt specializate pe incoming și câți turiști străini vin prin intermediul lor? Ce soluții avem pentru creșterea incomingului în România? 
Forumul este organizat de Innovation Travel, Autoritatea Națională pentru Turism și InfoTravelRomania.ro, în parteneriat cu Clubul Presei de Turism – FIJET România.

Turismul în cifre

Potrivit ANAT, alte state care atrag împreună anual sute de mii de turişti români și milioane de vizitatori străini, practică o cotă de TVA redusă pentru serviciile de turism. Astfel, Bulgaria aplică, din aprilie 2011, o cotă de 9% din pentru vacanţele cumpărate prin agenţiile de turism (peste 102.000 de români au plecat în Bulgaria prin agenţiile de turism, în 2013), Grecia a redus TVA pentru restaurante la 13% în timpul crizei economice (aproximativ 100.000 de români au plecat anul trecut prin agenţiile de turism), iar Spania are o cotă de 10% atât pentru cazare, cât şi pentru serviciile din restaurant (peste 53.000 de români și-au petrecut vacanțele aici). În Cipru, vizitat de aproximativ 2.000 de turişti români în 2013, cota de TVA este de 9% la cazare și la restaurante, în Italia nivelul TVA e de 10% cazare și la restaurante ( fiind vizitată de aprox. 45.000 de români), iar în Franţa TVA e de 10% la cazare, de 10,58% la restaurante (fiind aleasă de aproximativ 26.000 de români).  Austria are TVA de 10% la cazare, de 10,62% la restaurante ( aprox. 27.000 de români), Malta de 7% la cazare, de 18% la servicile de masă ( aprox. 4.500 români), Germania are TVA de 7% la cazare și de 19% la restaurante ( aprox. 28.000 de turiști români), Croaţia de 13% la cazare și la restaurant (aprox. 5.000 români), iarCehia  de 15% cazare și de 21% la restaurante (peste 3.200 de români).
Cu un aport al turismului la Produsul Intern Brut (PIB), de 5,1%, România s-a situat pe locul 154 în lume la contribuția în PIB, din 184 de ţări, în urma Albaniei (16,7% din PIB), Bulgariei (13,3%), Ungariei (10,6%), Cehiei (8,4%) şi Slovaciei (6%), potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC). Contribuţia totală a turismului la PIB include afacerile generate direct de această activitate, precum cazare, transport, atracţii, divertisment, cumpărături, cheltuieli pentru hrană şi investiţii în sectorul turismului şi ospitalităţii, la care se adaugă venituri generate indirect, precum câştigurile furnizorilor care deservesc proiecte sau facilităţi din turism şi cheltuielile generate în economie de angajaţii din sector.
Mai multe detalii despre Incoming Romania Travel Forum și programul acestui eveniment găsiți pe www.infotravelromania.ro.

Category: 

Cota 1400 din Sinaia, plină de suprize

$
0
0
Pe drumul din Sinaia către Cota 1400  poți avea parte de întâlniri neașteptate, este un adevăr știut de toată suflarea care se teme de urși și de toți șoferii care detestă, cum altfel, gropile. 
Apoi, te mai poți intersecta și cu bicicliștii montani, care-ți pot apărea în față din pădure, tăind în viteză drumul, plini de noroi și concentrați la traseul mountain bike abrupt și solicitant care o taie prin munți, prin pădurile de conifere și foioase și interesectează șoseaua. 







Cum despre întâlnirea cu urșii nu vreau să vă povestesc nici acum și nici pe viitor, dar poate că este momentul să-mi amintesc că am avut ocazia să o cunosc pe cea care, în mod tradițional, cum s-ar spune, are în sarcină păcălirea lui Moș Martin. Nu știu dacă acesta din urmă era sau nu prin zonă, dacă-și plângea în labe de ciudă, dacă îi era foame sau îi lipsea ceva, dar se vedea că vulpea mea pur și simplu avea chef să aibă companie și să fie și admirată pe deasupra. Această pată de culoare blănoasă cu niște ochi foarte sugestivi și ceva curaj și răbdare încât să stea zeci de minute la ședințe foto, fără să vrea nimic în schimb, părea că vrea să ne spună ceva, așteptându-mă și un pic mai jos și așezându-se chiar în fața mașinii. 









O fi cumva mesajul să avem mai multă grijă de natură, de floră și de faună? Sau poate că e vorba strict de rezervația naturală din care face parte locul, tot mai exploatat din punct de vedere turistic, unde se afla vulpița? Sau, din contra, putem vorbi de o familie prea numeroasă de roșcate și de o recoltă prea slabă? Nu știu exact ce era în mintea sa, voi ce credeți?







P.S. Pot să vă spun că, la plecare, vulpița era tot în zonă, dar coborâse de pe soclul ei și stătea fix în mijlocul drumului câteva zeci de metri mai jos față de întălnirea inițială, lăsându-se ademenită doar cu ceva de-ale gurii. Poate că nu e bine să ne lăsăm păcăliți de o asemenea mutriță ascuțită, nu ar fi bine să se învețe cu biscuiți su ciocolată...











Category: 

Promoție la Tarom: bilete dus-întors de la 99 euro

$
0
0
Până pe 31 octombrie 2014, compania Tarom derulează o promoţie pentru toate zborurile sale directe cu plecare din România. Preţurile încep de la 99 euro pentru un bilet dus-întors, cu toate taxele incluse, oferta fiind limitată. Biletele trebuie achizitionate cu minimum 30 de zile înainte de începerea călătoriei.  Oferta de toamnă derulată de Tarom este valabilă pentru călătoriile efectuate în perioada 03 noiembrie  2014 - 28 februarie 2015 ( data începerii călătoriei), excepție făcând perioada 20 decembrie 2014 – 05 ianuarie 2015. Biletele sunt disponibile la vânzare atât pe site-ul Tarom www.tarom.ro cât şi prin agenţiile proprii şi partenere  din România. Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române Tarom a fost înfiinţată în 1954, în prezent având zboruri către 42 destinaţii, din care 9 sunt interne. 



Category: 

Bisericile rupestre de la Şinca Veche, o destinație pentru suflet

$
0
0
I se spune "Templul Ursitelor","Grota de la Şinca Veche", "Mănăstirea Săpată în Stâncă", "Peștera- mănăstire"și chiar "Templul Extratereştrilor". 
Oamenii ajung la bisericile rupestre de la Șinca Veche din diferite motive: unii doresc să se roage, alții vor să testeze puterile locului și să se vindece de boli, unii au nevoie de o revelație, alții sunt doar curioși, dornici de noi experiențe.



Lăcaș de cult din 1750

Legendele locale îi plasează originea chiar înaintea dacilor, atribuindu-i grotei puteri magice, care fac ca toate dorințele bune să prindă viață. Poate că această grotă a servit drept templu pentru strămoşii noştri daci, sau poate că inscripțiile de pe pereții din cretă sunt "opera" unor vandali sau oameni puși pe șotii, dar ceea ce este sigur este că în anul 1750 în grota de lângă Şinca Veche își ducea traiul o comunitate de călugări ortodocși. Se rugau în acest loc strâmt și rece, la poalele munților Făgăraș, primind doar atâta lumină cât să poată citi cărțile sfinte, departe de privirile musafirilor nepoftiți trimiși de Maria Tereza să-i convertească la catolicism și la adăpost de animalele sălbatice. 



            

            



Ca un Pantheon românesc 

Legătura cu cerul este "turla" bisericii, un tunel meșteșugit săpat în roca moale, care mai păstrează urmele ciocanelor. Sus, pe coama dealului se zărește un petec de cer, e clar ...e chiar luminița de la capătul tunelului. Apa pătrunde prin "oculus"și ajunge în sistemul de canalizare de pe podeaua Pantheon, vestitul templu păgân din Roma transformat în biserică, dar oare cum aici, în acest lăcaș săpat în deal, când plouă? Nu sunt găuri de scurgere, podeaua e și tot din gresia nisipoasă ca și restul încăperilor mai mult decât austere, chiar rudimentare.  
Cum ai pășit în micuța grotă săpată în dealul Pleșu intri într-o "lume" de piatră scrijelită precum scoarța unui copac, în care lumina străbate difuză și se joacă cu umbrele. Locul este foarte strâmt și supus renovării, iar la intrare te îmtâmpină un anunț potrivit căruia intri pe propria răspundere. Te întrebi dacă faci bine că intri în grotă...Sunt două încăperi liliputane pline cu icoane, iconițe, acatiste și câteva candele dau o lumină lăptoasă, iar în nișele zidurilor sunt înghesuite bilețele și batiste puse de către pelerinii care și-au pus speranțele în puterea locului. 
Dacă credința poate muta munții, atunci sigur un deal nu-i stă în cale...

               

Nu știu dacă vizitatorii acestui loc cu o istorie plină de legende și de necunoscute au parte de acele minuni care să le schimbe viața, sau de acele fenomene paranormale și experiențe premonitorii la care visează unii. Sigur că aici, la poalele Munților Făgăraș, găsești un mic colț de Românie care ți se lipește de suflet: liniștit, modest și plin de speranță. Primești sigur o gură de aer proaspăt, natură nealterată, peisaje ample, miros de fân vara. Pe scurt, este un loc plin de armonie, un loc pentru suflet. În apropiere, un mic părâiaș izvorât din stâncă susură cristalin, iar apa sa cu puteri tămădăitoare, "apa magnetică" după cum îl numește o localnică, dă viață locului....







Cum ajungi la bisericile rupestre de la Șinca Veche

Bisericile de sub pământ se află la 56 de kilometri de Braşov, pe drumul spre Sibiu, şi la 26,5 de kilometri de Cetatea Făgăraşului.  
Ajungi la bisericile rupestre după ce parcurgi cu mașina drumul asfaltat de aproximativ 3,6 kilometri care le leagă de localitatea Șinca Veche, urmând indicatorul către "Grotă". Apoi, trebuie să lași mașina în parcare și să treci pe lângă crucea de piatră și, după câteva zeci de metri, apare mănăstirea de maici cu hramul Sf Nectarie. Apoi cărări meșteșugit realizate te conduc către bisericile rupestre, pe un drum în mijlocul naturii. Atât schitul unde  se păstrează o părticică din Moaștele Sf Nectarie de la Aegina, Grecia, cât și parcul amenajat de un arhitect celebru, cu alei șerpuitoare mărginite de "borduri" din lemn de alun, fac parte din Așezământul istoric ortodox-cultural « Bucuria Neașteptată » Șinca Veche.   

Drum bun!










Category: 

Impunătorul Castel al Corvinilor, o locație de film

$
0
0
Castelul Corvinilor este înfricoșător și romatic în același timp, îți trezește admirația dar și respectul, pentru că, deși a trecut prin mânile a zeci de proprietari, a fost asediat, cucerit, a ars, a fost închis, "umbrit"și "afumat" de furnale, renovat și iar renovat, te așteaptă astăzi neclintit și majestuos de parcă nu ar fi trecut peste el peste 550 de ani.  

Castelul Corvinilor este plin de farmece pentru turiști: are o istorie veche de peste cinci secole din care nu lipsesc personajele importante precum Vlad Țepeș sau Mihai Viteazul, întâmplări sângeroase cu ostatici puși la muncă silnică, încarcerări și execuții în chinuri, care au alimentat poveștile cu stafii care-i bântuie turnurile și scările. Ca în orice castel vechi, și aici existau stâlpul infamiei, locul de execuție publică, coridoarele și trapele secrete. Castelul Corvinilor are și săli imense, demne de petreceri domnești și de condus treburile regatului, turnulețe crenelate și geamuri cu vitralii multicolore, ceea ce-i oferă și o aură mai romantică. Oricum l-ai numi, Castelul Corvinilor, Corvineștilor, Castelul Huniazilor sau Castelul Hunedoarei, acesta te așteaptă impunător, ca o adevărată citadelă medievală, o siluetă misterioasă, crenelată, cu ziduri groase de apărare și șanțuri cu apă. Pe scurt, parcă este desprins din cărțile de povești. 







Un loc celebru

Castelul Corvinilor te privește cumva de sus, de aproape oriunde ai fi în modestul oraș Hunedoara. Și e mândru nevoie mare căci, de câțiva ani, este nu doar scena unor filme celebre ci și vedetă a topurilor internaționale, în care ori e prezentat ca fiind ori de vis, ori înfricoșător. Oricum ar fi, a reușit să se situeze înaintea celebrelor castele bavarezeNewschwanstein sau a Hohenschwangau.
Desigur, nu este perfect acest loc, nici pe departe, se lucrează de ani buni la castel și încă nu este gata, informațiile prezentate sunt "subțiri", sunt multe săli goale, în care nu ai ce vedea, unele sunt închise publicului, din diferite motive, inclusiv că se renovează un corp întreg. Apoi, drumul către el este aproape nesemnalizat în oraș, ca să ajungi la castel treci pe lângă o zonă industrială dezolantă, pe lângă furnale părăsite, iar drumurile nu sunt nemaipomenite. Dar Castelul Corvinilor merită vizitat pentru că este o bucățică din istoria noastră și a locului și pentru că are darul de a-ți trezi sentimente și de a te face să-ți pui întrebări, să te gândești la el și să le povestești și altora despre el. Pur și simplu merită văzut.

             

             

Călătorie în timp ...

Nu-ți trebuie cine știe ce imaginație să te și trezești că, odată ajuns pe podul susținut de piloni solizi deasupra părâului Zlați, faci un pas înapoi în timp, pe vremea cavalerilor îmbrăcați în zale incomode, a trădărilor, a atacurilor barbare și a temnițelor grele. Prima impresie:  Castelul Corvinilor  pare greu de cucerit și cam neprimitor, lucru de înțeles dacă avem în vedere că inițial a fost o construcție militară din secolul al XIV-lea, încorporată în castelul ridicat de Iancu ( Ioan) de Hunedoara în secolul al XV-lea. Și, odată trecut de poarta grea a cetății, prima încăpere din dreapta îți dă fiori reci: e temnița-sală de tortură, sugestiv decorată, impresionantă și nerecomandată celor mai slabi de înger și copiilor. În stânga, în același registru, se află turnul de tortură. 





Capela ( sec XV)

Pe urmele istoriei 

Apoi cobori în curtea străjuită de ziduri înalte și acoperișuri din țiglă policromă. Sus, pe streașină, stăteau cocoțați nu vestiții corbi de pe blazonul familiei Corvineștilor ci câțiva muncitori care munceau la renovarea aripei Bethlem, închisă publicului până în martie 2015.  La primul etaj al castelului Corvinilor se află o serie de camere și săli mai mici și mai mari, precum Camera de Aur, Camera Domnițelor, Sala Cavalerilor, Sala Dietei. Urci și cobori pe scările de lemn, lumina se joacă cu vitraliile, cu umbrele, prin unghere, printre coloanele din piatră, atmosferă care i-a atras pe producătorii Ghost Rider cu Nicholas Gage, dar cui îi este teamă în plină zi și cu atâția turiști în jur?  


Camera Domnițelor, salonul de zi al doamnelor de la curte, a fost inițial avanpostul apărării Turnului porții noi

Camera Dietei era dedicată ceremoniilor, fiind ridicată în secolul XV de Iancu de Hunedoara

Camera Cavalerilor 

...și  legendelor

Ajungi în Turnul Capistano, numit așa după un călugăr care a ajuns să trăiască, unde se mai află doar un șemineu la care se încălzea monarhul. În curtea interioară se află vestita fântână săpată de trei din turcii luați ostatici de Iancu de Hunedoara după o bătălie, care au muncit 15 ani să o sape fără a-și primi recompensa promisă, libertatea. Au lăast în urmă o legendă dar și o inscripție "Apă ai, dar suflet nu", adresată soției lui Iancu de Hunedoara, temuta  Elisabeta Szilágyi. Nu departe se află locul execuțiilor publice și canalul urșilor, unde erau adăpostite diferite diverse animale sălbatice. 







O scurtă istorie a unui castel vechi

În anul 1409, Regele Ungariei, Sigismund de Luxembourg, a donat, pentru merite militare deosebite, Domeniul Hunedoarei și Cetatea de la Hunedoara, familiei Corvin, respectiv lui Voicu, fraţilor săi Radu şi Mogos, vărului lor Radu şi fiului lui Voicu, Ioan de Hunedoara. 
Povestea Castelului Corvinilor începe în anul 1440, când Ioan (Iancu) de Hunedoara a decis transformarea unei construcții militare din piatră şi calcar, de pe Dealul Sânpetru, într-un castel impunător pentru vremurile sale. Castelul a fost construit în stil gotic târziu și a avut cele mai avansate modele de arhitectura militară și civilă ale momentului. Apoi, în jurul vechii cetăţi a Hunedoarei au fost ridicate ziduri de calcar dolomitic, flancate de turnuri circulare şi rectangulare. Iancu de Hunedoara nu a locuit probabil decât o perioadă scurtă în castel, dar a dorit să-i confere acestuia un aspect de cetate de necucerit. Elementele renascentiste ale castelului Corvinilor se datorează lui Matia Corvin ( fiul lui Iancu de Hunedoara și rege al Ungarieiîntre 1458-1490) și lui Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei şi al Partiumului şi comite al secuilor, care a adus cele mai mari modificări castelului, în stilul Renaşterii târzii.
Vlad Ţepeş a fost încarcerat în beciurile aflate sub podeaua Sălii Cavalerilor, după ce Matei Corvin și-a pierdut încrederea în el, cu "ajutorul" boierilor. Tot sub podeaua Sălii Cavalerilor în dreptul ferestrei din mijloc, este o trapă în podea care era mascată cu un covor iar deasupra era aşezat un jilţ pe care era invitat să se aşeze acuzatul. În urma interogatoriului, dacă judecătorul nu era mulțumit de răspunsuri, se acţiona trapa peste care era așezat fotoliul, iar sentința se executa imediat. 
În anul 1600, Mihai Viteazul a asediat castelul, unde ar fi pătruns, şi ar fi incendiat oraşul Hunedoara. 
Vlad Ţepeş a fost încarcerat în beciurile aflate sub podeaua Sălii Cavalerilor, după ce Matei Corvin și-a pierdut încrederea în el, cu "ajutorul" boierilor. Tot sub podeaua Sălii Cavalerilor în dreptul ferestrei din mijloc, este o trapă în podea care era mascată cu un covor iar deasupra era aşezat un jilţ pe care era invitat să se aşeze acuzatul. În urma interogatoriului, dacă judecătorul nu era mulțumit de răspunsuri, se acţiona trapa peste care era așezat fotoliul, iar sentința se executa imediat.  
În timpul răscoalei conduse de Horea, în 1784, o parte dintre țăranii protestatari au fost întemniţaţi în beciurile Castelului Corvinilor. 
În aprilie 1854 un trăznet a provocat un incendiu în castel, iar acoperişul din şindrilă, grinzile, plafoanele și scările de lemn fiind transformate în scrum. Singura uşă din lemn care a scăpat neatinsă fiind poarta închisorii, veche de cinci secole. Aproape zece ani, castelul a fost părăsit. 
Castelul Corvinilor este astăzi cea mai mare construcţie medievală cu dublă funcţionalitate, civilă şi militară. din România, cu o suprafață construită de aproximativ 7.000 mp. Castelul are 42 de încăperi, două terase, două poduri, cel mai înalt turn având 72 de metri înălțime. 

Cum ajungeţi la Castelul Corvinilor

Dinspre Deva ( de unde sunt 18 km), pe drumul DN7 (E15) până în dreptul localităţii Sântuhalm și de aici pe DJ 687 până în oraşul Hunedoara. Intrarea se face dinspre localitatea Sântuhalm urmând bulevardele Traian, Republicii şi Libertăţii. 








       


"Apă ai, suflet nu!" inscripție lângă făntâna săpată de turci



Drum bun!

Este interzisă orice reproducere sau reprezentare, parţială sau totală, pe orice suport, a textelor, informațiilor și a fotografiilor fără autorizaţia prealabilă expresă a consilierturism.ro, în calitatea sa de autor și deținător a drepturilor de autor, potrivit legii.

Category: 

România pitorească: Sarmizegetusa Regia, ultima redută a dacilor

$
0
0
Vizitând Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a statului dac și Sarmizegetusa Ulpia Traiana, capitala provinciei romane Dacia, cele două cetăți aflate la aproximativ 75 de kilometri una de alta, faci un pas înapoi în timp, acum peste 2.000 de ani, în două momente distincte a unor civilizații diferite. 

Sarmizegetusa Regia și Sarmizegetusa Ulpia Traiana sunt două locuri pe care fiecare român ar trebui să le viziteze o dată în viață, pentru că oferă indicii despre momentele formării poporului nostru. 





"Se ajunge până la intrarea în cetate, dar nu veți găsi sus decât niște pietre, stânci și ceață", ne-a asigurat, cam dezamăgit, un șofer constănțean care tocmai se întorsese de la vestigiile Sarmizegetusei Regia, la volanul propriului autoturism. Și, la prima vedere avea dreptate, sus era o ceață densă de nu se vedea la nici 10 metri, lipseau așadar atât imaginea de ansamblu și nuanțele vii ale pădurii îmbrățișate de toamnă care ne însoțiseră până sus, și chiar și "siluetele" din Templul Mare păreau mai puține. Vechea cetate a Sarmizegetusei m-a atras totuși instantaneu, chiar dacă anunțurile "Atenție vipere" nu erau chiar liniștitoare. 



Drumul sacru, pavat cu dale de calcar

Scurtă istorie 

Ascunsă în munți, într-un peisaj ca din povești de pe Dealul Grădiștii, în mijlocul naturii încă virgine, Sarmizegetusa Regia are oricum un aspect mai degrabă mistic și misterios, nu-i trebuie neaparat un văl de ceață. Dacii erau aspri, curajoși și mândri, buni prelucrători ai metalelor și mai presus de toate credincioși, cel puțin dacă e să ne luăm după complexul de sanctuare construite aici. Sarmizegetusa Regia a fost mai întâi un loc sfânt pentru daci, pentru ca apoi, odată cu dezvoltarea economică, potențată de descoperirea și prelucrarea pe scară mare a minereurilor de fier, să se dezvolte în trei zone distincte: cea civilă, fortificația și arealul sacru. Nu se știe încă la ce zei se rugau dacii, dar e cert că romanii nu i-au cruțat după cucerire, distrugând sistematic bazele religiei lor, așa cum aveau grijă să facă în orice teritoriu cucerit. Construită pe cinci terase excavate și ridicate de daci, având o dimensiune de aproximativ 30.000 de metri pătrați, Sarmizegetusa Regia s-a impus așadar în timp ca un centru strategic al sistemului defensiv dac, având forma unui patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (construite în tehnica murus dacicus), care urma forma terenului. Sistemul de fortificații realizat de regii daci în Munții Șureanu era centrat pe apărarea Sarmizegetusa Regia, capitala religioasă, politică și economică a regatului dac. Sarmizegetusa Regia a fost ultima redută atunci când alte cetăți dacice precum cea de la Costești — Cetățuie, Blidaru, Bănița, Piatra Roșie ( județul Hunedoara) și Căpâlna (județul Alba) erau cucerite. Așa s-a întâmplat și în anul 106, când împăratul Traian a cucerit zona, iar cetatea Sarmizegetusa Regia a fost transformată în garnizoană, distrusă și apoi supusă unor noi amenajări ( ziduri noi ridicate). Datorită importanței lor, aceste cetăți dacice au fost incluse în patrimoniul UNESCO în anul 1999, sub denumirea colectivă de "Cetățile dacice din Munții Orăștiei". 




Cadranul solar sau Soarele de andezit, pe care se aduceau jertfe zeilor. Din centrul altarului în formă de disc de andezit porneau 10 "raze", sub forma unor "felii" de andezit. Lichidele care se scurgeau printr-un orificiu al discului ajungeau în sistemul de scurgere. Planul altarului este completat de un șir de 16 blocuri de piatră a căror orientare pe axa nord-sud a condus la ipoteza că monumentul are semnificații astronomice.


Nivel de viață ridicat 

Așadar, capitala dacilor era "cocoțată" pe pantele munților, la 1.200 metri altitudine, înconjurată de ziduri goase și plină de zone de sacrificiu, temple și locuri de venerare a zeităților rămase încă necunoscute. La un moment dat, în acest perimetru a anticei Sarmizegetusa Regia erau şapte temple, două circulare şi cinci rectangulare, la care se ajungea pe un drum pavat cu lespezi de calcar care venea dinspre cetate. Dacii aveau un standard de viață ridicat, fapt demonstrat de drumurile, locuințele, hambarele, atelierele, sistemele de captare a apei și de canalele de dejecție, de obiectele și bijuteriile descoperite aici. Mai mult, Sarmizegetusa Regia devenise un important centru siderurgic din Europa, iar finețea prelucrării metalelor prețioase este demonstrată de matrița de bronz descoperită aici în anul 2013, în urma unei furtuni puternice. 


"Rigolele" antice de la Sarmizegetusa

Cu puțin timp înainte de asaltul romanilor, s-a construit un templu mare de andezit, de forma unui patrulater cu 60 de coloane ( șase șiruri cu câte 10 coloane)

Pe urmele străbunilor

Pășind pe drumul pietruit din zona sacră, privind zidurile groase de câțiva metri, siluetele Templului Mare, Templul Solar-unde probabil se făceau sacrificii și sistemul de canalizare nu poți să nu te întrebi cum am fi arătat locul dacă Traian nu ar fi cucerit Regatul dacic în anul 106? Am părăsit acest loc cu bucuria ca am reușit în sfârșit să ajung, deși, e adevărat, aici nu te așteaptă nimic senzațional la prima vedere dar și cu speranța că lucururile par să se îndrepte în direcția bună: accesul către Sarmizegetusa este mult mai facil, drumul de munte este destul de bun și permite chiar și accesul autocarelor, plus că va fi modernizat până la finele anului 2015 ( după cum au anunțat autoritățile). Sunt și informații la fiecare obiectiv, locul fiind păzit de jandarmi, iar angajații complexului arheologic sunt gata să te liniștească în caz că-ți este frică de vipere, despre care am aflat că nu sunt agresive, dar e bine să fii atent vara, când e cald și soare, pe unde calci. 


Templul Mare, care domina toată zona sacră a Sarmizegetusei, avea în centru o încăpere orientată solstițial. Era închinat celui mai important zeu al Daciei 


Ce este senzațional aici 

Nu e oare senzațional că poți să calci pe drumul construit de strămoșii tăi acum peste 2.100 de ani, să bei din același izvor despre care localnicii spun că vine dintr-un filon de argint, fiind astfel foarte pură, și să privești către același cer către care își îndreptau privirile,  în fiecare dimineață, dacii de rând, ori Burebista sau Decebal? Aici ești sigur mai aproape de rădăcini, mai aproape de cer și de liniște, și ceea ce le unește este chiar Sarmizegetusa. Ceea ce este minunat, eu am fost recunoscătoare pentru aceasta. Dar dacă te duci la Sarmisegetusa să găsești senzaționalul, aurul dacic sau pentru diferite ritualuri ciudate vei fi dezamăgit probabil. 


Cel mai vechi templu din Sarmizegetusa, care datează din vremea lui Burebista 


Cum ajungi la Sarmizegetusa Regia 

Punctul de plecare spre Sarmizegetusa Regia il reprezintă localitatea Costești, unde se ajunge pe două trasee. Astfel, dinspre Orăștie se merge pe DJ 705 A pe traseul Căstău-Beriu-Orăștioara– Costești (19,1 km) iar dinspre Călan pe DJ668A spre DJ705J în direcția Orașul Nou – Ohaba Streiului – Chitid – Ocolișul Mic – Costești (20,2 km). Acesta din urmă este un drum deosebit de fumos, chiar idilic, care șerpuiește printre dealuri cu pajiști frumoase și turme de oi și pe malul râurilor, fiind destul de strâmt. Din Costești mai sunt 19 kilometri pănă la Sarmizegetusa Regia în direcția Grădiștea de Munte, pe DJ 705 A, pe un drum pietruit și destul de bun, deși în unele porțiuni sunt gropi, pe care pot încăpea două autoturisme fără probleme. Este de asemenea, un drum foarte frumos. Sarmizegetusa Regia poate fi vizitată în fiecare zi, între orele 9-17, fiind închisă în perioada decembrie-martie, când se fac săpături și amenajări. Se plătește bilet de intrare. 

Drum bun!













Este interzisă orice reproducere sau reprezentare, parţială sau totală, pe orice suport, a textelor, informațiilor și a fotografiilor fără autorizaţia prealabilă expresă a consilierturism.ro, în calitatea sa de autor și deținător a drepturilor de autor, potrivit legii.

Category: 

Ulpia Traiana Sarmizegetusa: o călătorie în timp, printre căpițe de fân și grădini

$
0
0
La Ulpia Traiana Sarmizegetusa ai impresia că ești cumva cu un picior înapoi în timp și cu unul în prezent, vestigiile capitalei Daciei romane fiind vegheate îndeaproape de locuințe, grădini și căpițe de fân.  

La Ulpia Traiana Sarmizegetusa ai, la propriu, istoria la picioare, pe care poți să o descoperi liniștit primbându-te prin spațiosul sit arheologic. 


Pe drumul către For


 Forul

Spre deosebire de misterioasa și izolata Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana este versiunea mai modernă, mai expusă și mai trufașă a capitalei Daciei, cea impusă de cuceritorii  romani. Era nevoie de o legătură credibilă cu populația indigenă cucerită și pusă la respect în anul 106 d. Dr., așa că romanii au păstrat și vechea denumire a capitalei, iar numele întreg al acesteia întreg era Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Capitala romană a provinciei Dacia era amplasată pe traseul unui drum imperial care venea de la Dunăre și mergea la Porolissum, cel mai nordic bastion al imperiului roman în provincia Dacia ( azi în județul Sălaj). Localnicii din comuna Sarmizegetusa, pe teritoriul căreia se află capitala Daciei romane, mai folosesc și astăzi porțiuni din acest drum, semn că lucrarea a fost trainică! 







Peisaje minunate 

La răscruce de drumuri și într-o poziție geostrategică evidentă, amplasată și într-un cadru natural superb, la poalele Munților Retezat, Ulpia Traiana Sarmizegetusa era dotată cu toate cele necesare traiului confortabil și civilizat. Romanii aveau bunul obicei să-și creeze toate condițiile pentru o viață cât mai bună înainte de a începe să zidească durabil, trecând treptat de la lemn la calcar și marmură. Construcțiile din lemn sunt specifice perioadei când Ulpia Traiana Sarmizegetusa era doar un castru legionar. Întemeiat de împăratul Traian, Ulpia Traiana Sarmizegetusa avea în perioada de maximă dezvoltare o suprafață de 33 de hectare în interiorul zidurilor și alte 60-80 de hectare în exterior. Traian a fondat un singur oraş în provincie şi acela a fost Colonia Dacica, următorii împăraţi au pus bazele altor 10 sau 11 comunităţi urbane, iar  Sarmizegetusa a devenit "mamă" pentru alte patru oraşe. Orașul, care putea fi considerat de dimensiuni medii după standardele Imperiului Roman, avea un territorium imens, care ajugea de la Ampelum ( Zlatna), Munii Apuseni, Dierna ( port la Dunăre). Orașul era plin de negustori care controlau comerțul la Dunăre, cu aurul din Munții Apuseni, cu grânele din zonă. 

 Forul

 Forul

Curia

Construcții cu tot dichisul specific roman 

Se mai poate vedea și astăzi cea mai impunătoare clădire, "stadionul-amfiteatrul" locul de petrecere și al luptelor cu gladiatori, în care încăpeau peste 5.000 de persoane (prevăzut și cu mașinării pentru efecte speciale), templele și vila guvernatorului. După retragerea armatei şi a administraţiei romane la sud de Dunăre, în 271-275, amfiteatrul va fi blocat de către o populaţie romanică, care l-a întărit și folosit pe post de fortăreață. Se pare că orașul a fost locuit în antichitate doar până la sfârşitul secolului al  IV-lea şi începutul secolului al V-lea.
Ca oriunde în lumea romană, și la SarmizegetusaUlpia Traiana Forul era centrul civic și politico-administrativ al coloniei. Perimetrul Forului cuprindea o piață publică, o basilică, un tribunal, podiumul pe care stăteau judecătorii și sub care era carcera. La un moment dat, Forumul era complet placat cu marmură, aici fiind și două fântâni monumentale cu apă potabilă, de unde se alimentau cei care nu-și permiteau o sursă de apă permanentă în propiile locuințe. Pe o latură a basilicii se aflau mai multe birouri și podiumurile unde cetățenii și primarii își țineau discursurile. 

 Forul

Templul mare

 Amfiteatrul

Înapoi... în viitor

Curia, mai bine păstrată decât alte constucții, este locul unde funcționarii țineau de zor socotelile și se aveau loc ședințele consiliului local, iar la subsolul său se depozita tezaurul orașului. Mai târziu, a fost ridicat un al doilea for, care era centrul religios al Sarmizegetusei Ulpia Traiana. Fără îndoială, capitala Daciei romane a fost construită să domine, să stăpânească și să arate noilor supuși calea de urmat! Nu lipseau de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana nici sistemul de canalizare, nici fântânile și băile publice, căci, după cum se știe romanilor le plăcea confortul. 
Trist, dar adevărat, după aproximativ 1.900 de ani de la construcția acestei capitale antice, locuitorii comunei Sarmizegetusa nu au canalizare și nici fântâni publice. Dar niciodată nu e prea târziu, probabil!

 
Sarmizegetusa, trecut și prezent




Cum ajungi 

Între cele două Sarmizegetuse, Regia și Ulpia Traiana, sunt 74 de kilometri, pe care în mod normal îi poți parcurge în nici o oră și jumătate. Ulpia Traiana Sarmizegetusa este situată în comuna Sarmizegetusa, aflată la aproximativ 14 kilometri de Hațeg ( pe DN 68) și la 47 km de Hunedoara. De la Ulpia Traiana Sarmisegetusa în Hațeg se merge pe drumul european E 79 până la Călan, de unde se merge pe DN 69. 
De la Deva la Sarmizegetusa Ulpia Traiana sunt aproape 60 de kilometri, prin drumul european E 79 către Călan, Hațeg , de unde la sensul giratoriu mergeți spre comuna Sarmizetusa pe DN 68. Din Hunedoara suunt 14 kilometri pănă la Sarmizegetusa, pe DN66/E79 şi DN68, de la Hațeg.  



Category: 

Un loc unic și misterios: biserica de piatră din Densuș

$
0
0
Biserica de piatră din Densuș este îndeajuns de veche, de controversată și misterioasă ca să nu-ți permită să o ocolești în peregrinările tale prin Țara Hațegului. 
Cu atât mai mult cu cât acest monument arhitectonic și de cult aflat la 12 kilometri de Ulpia Traiana Sarmizegetusa, găzduiește cea mai veche biserică din România în care se mai țin încă slujbe. 





             



Nu se știe exact când anume a fost construită bisericuța ortodoxă care poartă hramul Sf. Nicolae (poate în secolul al XIII-lea, secolul XIV și chiar mai devreme, secolul al XI-lea) și nici cine și de ce a scos ochii sfinților din interior. Pictura bisericii de piatră din Densuș, care datează din prima jumătate a secolului al XIII-lea ( anul 1443) , îi aparține lui Ștefan Zugravul, semnătura sa aflându-se sub fereastra absidei. Tot acestui pictor i se atribuie și pictura de deasupra ușii de intrare în navă. 
Cu tot misterul care o învăluie, bisericuța de piatră din Densuș mai are și o formă ciudată care te duce cu gândul la filmele vechi în care acțiunea se petrece în nordul Europei cea bătută de vânt și ploi. Silueta sa, prea puțin simetrică și nu așa cum ne-au obișnuit bisericile creștine, s-ar putea datora fatului că a fost construită pe ruinele unui templu păgân, de pe vremea dacilor sau poate a romanilor, care l-au închinat zeului Marte. Sau poate că au dreptate cei care opinează că aici a fost monumentul funerar al primului guvernator al Daciei, Longinus Maximus, mai ales că există o placă funerară la baza unei coloane din interiorul bisericii, pe care este încrustat acest nume! Ori, cine știe, poate că aici a fost o biserică paleocreștină, poate chiar prima de pe teritoriul provinciei romane Dacia, ridicată undeva prin secolele IV-V! E aproape sigur că biserica din Densuș a fost ridicată pe ruinele unei construcții din antichitatea secolului al IV-lea și că s-a folosit materie primă de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.







Astfel, zidurile bisericii au fost construite din pietre de râu, cărămizi și stâlpi de susținere provenind de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fiind folosite și pietre funerare, blocuri de marmură, capiteluri și tuburi de canalizare aduse din capitala Daciei romane. Așa că și altarul bisericii din Densuș, orientat către sud și nu către est așa cum e regula în bisericile ortodoxe, este dintr-o piatră funerară de pe care au fost șterse inscripțiile romane. Te contrariază și elementele arhitectonice oarecum străine acestui spațiu precum leii de piatră de pe acoperiș, blocurile de marmură cu inscripții romane, pietrele funerare și statuile înglobate în biserică. Apoi, locul este aproape pustiu, vântul se joacă printre crucile vechi.. Dar drumul te conduce până la Densuș prin niște peisaje pitorești, de te întrebi de ce nu ai știut până cum de frumusețea locului. Este cumva rupt de spațiu și incremenit în timp acest loc cu adevărat deosebit, care pare că vrea să ne transmită ceva în singurătatea lui și poate că și tu ai putea descrifa misterul. Merită vizitată bisericuța din Densuș, te va suprinde și apoi cuceri din prima, este deosebită! 
Drum bun!





             
Category: 

Cu mocănița Huțulca, pe-un picior de plai. Galerie foto

$
0
0

Pe malul râului Moldovița, în localitățile de la poalele Obcinei Feredeu și Obcinei Mari, timpul pare că stă cumva în loc. Și-a făcut culcuș în pășunile, fânețele și casele vechi ale satelor, în albia râului Moldovița și chiar în vântul care împrăștie zăpada cea efemeră sau petalele florilor de mai. 

Dealurile Bucovinei sunt molcoame, cu pante line ca și dulcele grai al localnicilor, pădurile de brad și de fag se înalță (încă) către cer, iar peisajele sunt desăvârșite de căpițe de fân, podețe vechi și firave din lemn. Când și când, apar fânarele, grajdurile și căluții neliniștiți de după gardurile de lemn. Sunt și case bătrâne și atât de mici, de te întrebi cum au putut găzdui mai mult de un om între ziduri dar și case noi și mari, boierești cumva, cu parabolice la ferestre și cu mașini cu mulți cai-putere în bătătură.






 Nici mai mult nici mai puțin de 150 de cai are locomotiva care trage cele două vagoane  ale mocăniței Huțulca, cea care ne conduce, cu nici 25 de kilometri la oră, prin aceste locuri pitorești. Este ținutul huțulilor (un subgrup etnic ucrainean) care trăiește prin această parte a Bucovinei, iar mocănița, care a devenit în ultimii ani o atracție turistică importantă a zonei nu putea să fie botezată decât după aceștia, devenind Huțulca. Mocănița Huțulca, care unește (în prezent) satele Moldovița și Argel pe un traseu de 10,5 kilometri, s-a consacrat ca un obiectiv turistic important al zonei, deși la capitolul organizare mai sunt lucruri de făcut. Nu există în "gară", la Moldovița decât un mic bar unde să te încălzești dacă e frig sau plouă, iar la Argel, locul unde  întoarce mocănița, nu prea ai ce să faci, decât să iei masa. Iarna, vagoanele sunt încălzite cu sobe alimentate cu lemne, geamurile se aburesc, este ceva fum în vagon, dar experiența călătoriei de trei ore ( dus-întors) merită trăită, măcar pentru peisajele pitorești pe care le străbate garnitura pufăitoare de tren. Desigur, poți face același traseu și cu mașina, căci linia ferată trece prin localități, nedezlipindu-se, din păcate de șosea, dar parcă nu-i același lucru. 









O scurtă istorie

Construită de un proprietar de gater din Munchen, linia ferată cu ecartament îngust de la Moldovița a fost dată în folosință în anul 1888 cu scopul de a transporta lemnul de la pădure către gater. Deși în anul 1909 ecartamentul liniei a fost modificat de la 800 de milimetri la standardul de 760 de milimetri, iar traseul a tot variat în timp (de la cel inițial, Moldovița-Roșoșa, de 23,9 de kilometri, la cel maxim de 73 de kilometri în perioada comunistă), scopul mocăniței a rămas neschimbat până în 2005:transportul de bușteni. Acum, mocănița Huțulca transportă, în perioada de vară și de sărbători, turiștii dornici să afle cum se mergea odată, când locomotivele aveau mai puțini cai-putere decât are acum un autoturism al unei familii modeste, confortul nu era prioritar pentru pasageri și pădurile nu erau chiar așa de amenințate cu defrișarea. Programul mocăniței Huțulca aici


 








Cum ajungi la Mocănița din Moldovița

Mocănița Huțulca este oarecum ascunsă în spatele motelului Dana, localitatea Moldovița, județul Suceava și ar fi bine să vă documentați din timp dacă este se organizează excursii sau nu. În Moldovița se mai poate vizita și Muzeul Ouălor încondeiate Lucia Condrea și, la aproximativ șase kilometri, Mănăstirea Moldovița, inclusă în patrimoniul UNESCO. Moldovița este situată  la 71 km de municipiul Suceava, la 29 km de Câmpulung Moldovenesc, la 35  km față de Gura Humorului,  62 km de Vatra Dornei, la 54  km față de Rădăuți. Zona este deosebit de pitorească, oamenii sunt primitori, mâncarea este foarte bună, e ca un colț de rai în care îți dorești să revii mereu, pentru că merită!




Am ajutat la alimentarea mocăniței, avea nevoie de lemne :) 





România e frumoasă și ...la înălțime!






V-a plăcut acest material? Atunci ne vedem zilnic pe Facebook/consilierturism.ro
Drum bun!

Este interzisă orice reproducere sau reprezentare, parţială sau totală, pe orice suport, a textelor, informațiilor și a fotografiilor fără autorizaţia prealabilă expresă a consilierturism.ro, în calitatea sa de autor și deținător a drepturilor de autor, potrivit legii.
Category: 

Pe urmele lui Ștefan cel Mare, în Cetatea de Scaun a Sucevei

$
0
0
Cetatea de Scaun a Sucevei te întâmpină maiestuoasă și puternică, de parcă nu ar fi trecut peste ea peste șase secole. Este un loc care merită vizitat dacă ai ajuns în Bucovina, fiind una dintre principalele atracții ale orașului Suceava. 
Mărturisesc că Ștefan cel Mare a avut pentru mine o aură aparte, mai ales că manualele de istorie și cele de limba &literatura română de pe vremea copilăriei l-au prezentat ca pe un personaj legendar, un viteaz neînfricat și o mână de fier. Așadar, un model demn de urmat, care raporta victorii împotriva dușmanilor, care știa să se bucure de viață și să fie recunoscător atunci când avea pentru ce. 





O cetate care nu a fost cucerită, dar a fost predată

Este știut că două din ctitoriile lui precum Voronețși Pătrăuți sunt obiective turistice celebre ale României, fiind incluse de altfel și în patrimoniul mondial al UNESCO. Iar mănăstirea Putna, prima construită de voievod la sugestia lui Daniil Sihastru, a fost supranumită de Mihai Eminescu "Ierusalimul neamului românesc". Însă de numele lui Ștefan cel Mare se aleagă nu doar lăcășurile de cult, care nu au fost puține, după cum se vede mai jos ci și câteva cetăți- Cetatea Albă, Chilia, Cetatea Neamțului, Cetatea Nouă, Cetatea Orhei-, dar Cetatea Sucevei este un loc aparte. Deși nu este ridicată de la zero de Domnitorul canonizat în anul 1992, Cetatea Sucevei și-a legat și ea numele de Ștefan cel Mare, care a mărit-o și moderizat-o pentru a o adapta noii tehnici de luptă, artileria, după aproximativ 100 de ani de la data construcției sale. Fortăreața are reputația că nu a fost cucerită niciodată, dar asta nu înseamnă că nu a fost ocupată de dușmani, au avut ei grijă boierii trădători să-i predea cheile fără luptă. Astfel, în anul 1538, Cetatea Sucevei este ocupată de către sultanul Soliman Magnificul, după ce oştenii care trebuiau să o apere au predat-o turcilor. "Prada de război" a fost atât de bogată, încât cronicarii vremii s-au arătat mirați de bogățiile care se aflau între zidurile cetății. Cetatea Sucevei este un loc care merită vizitat în Bucovina și de neratat dacă ai ajuns în Suceava, nu doar pentru istoria cuprinsă între zidurile sale ci și pentru panorama amplă asupra urbei de reședință, unul dintre cele mai frumoase orașe ale României.
 Ai, de pe zidurile cetății, toată Suceava la picioare, și de aici, de sus, nu poți să nu te gândești la cum arăta pe vremea asediilor, cum trăiau oamenii, la ce visau și câți au slujit-o și au murit pentru ea.





Pe drumul cel bun 

Am vizitat de mai multe ori cetatea Sucevei și starea sa se înrăutățea pe măsură ce timpul trecea peste zidurile sale din ce în ce mai dărăpămate. M-am bucurat când, în sfârșit, Cetatea Suceava a intrat în reabilitare (în 2010), termenul final fiind 2014. Chiar la începutul anului 2015, Cetatea de Scaun a Sucevei m-a întâmpiat în "straie" noi, cu ziduri și clădiri noi din piatră, fiind reabilitată, deși în mod sigur mai sunt câteva lucruri de pus la punct pe aici. 
Mică la stat dar mare la sfat, micuța cetate arată cumva ca din filme, cu elementele sale de apărare, standard pentru fortărețele medievale, profilâdu-se în cerul adânc de iarnă. Nu ai cum să nu observi elementele defensive: zidul exterior, şanţul adânc de apărare, podul de acces în cetate, turnurile de apărare și zidurile puternice.





Un loc cu spații liliputane

Odată intrat în Cetatea Sucevei, pe podul ce o leagă de oraș, descoperi o fortăreață de necucerit, asemănătoare cetăților militare din Ardeal, precum cea de la Hunedoara, Castelul Corvinilor sau Cetatea Făgărașului. Parcă e mai bine poziționată Cetatea Sucevei, având în vedere relieful locului, la baza unui deal de care o desparte un șanț imens iar partea opusă, o prăpastie. Impresia mea e că, dacă ar exista un model medieval de cetate de necucerit, acesta cetatea Sucevei! Interiorul cetății este auster, camere sunt mici, ca niște chilii. Mai măricele sunt mica bisericuță, curtea interioară care probabil că devenea neîncăpătoare în perioade de asediu și pivnița. Turnurile de observație domină cetatea, nu lipsesc nici bisericuța  sau firidele ascunse, dar cel mai frapant lucru e acela că ușile sunt mici, mai bine zis scunde. Așa cum era și Ștefan cel Mare.



           

O istorie veche de peste 626 de ani

Câteva date despre Cetatea de scaun a Moldovei.
-Este atestată documentar la 11 februarie 1388, fiind ridicată în vremea domniei lui Petru I Mușatinul (1375 – 1391).
-Sistemul defensiv al cetăţii a fost îmbunătățit de Alexandru cel Bun (1400 – 1432), care a dispus ridicarea unui zid de apărare a primei intrări, cea de pe latura sudică a incintei.
-În anul 1449, cetatea este ocupată de polonezi.
-Ştefan cel Mare dă poruncă să fie ridicată rețeaua exterioară de ziduri, la aproximativ 20 de metri distanţă de vechea cetate. Noile ziduri sunt mult mai groase decât cele vechi, fiind întărite cu turnuri de plan semicircular, care permiteau o manevrare mai facilă a tunurilor împotriva atacatorilor.
-Sistemul defensiv care include un șanț de apărare lat de 30-40 metri care avea, probabil, o adâncime maximă de aproximativ 15 metri a făcut imposibilă pătrunderea în cetate fără acceptul celor din interior.
-Avea toate clădirile necesare pentru a fi demne de reşedinţa domnului şi curţii domneşti.
-Cetatea de scaun a Moldovei a fost în mijlocul a numeroase lupte, cele mai multe pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare, de exemplu în 1476 şi 1484 împotriva turcilor şi în 1497 împtriva polonezilor  conduși de regele Ioan Albert.
-Cetatea de Scaun a Sucevei fost distrusă de turci în anul 1675, iar localnicii au transformat-o în carieră de piatră.
-Ștefan cel Mare a ridicat, în ordine cronologică, Biserica Putna (1469), Biserica Milişăuţi-Bădeuţi (1487), Mănăstirea Pătrăuţi (1487), Sfântul Ilie (1488), Voroneţ (1488), Vaslui (1490), Iaşi (1492), Hârlău (1492), Borzeşti (1494), Huşi (1495), Dorohoi (1495), Popăuţi (1496), Valea Albă (1496), Tazlău (1497), Neamţ (1497), Piatra (1498), Volovăţ (1502), Dobrovăţ (1504)și Reuseni (1504).

În apopropiere de cetatea de Scaun a Moldovei se află un alt obiectiv turistic care merită vizitat, Muzeul Satului Bucovinean, care este închis însă iarna. 



Capela













V-a plăcut acest material? Fiți alături de noi pe Facebook. 
Drum bun! 


Category: 

Hagigadar, locul unde, de peste 500 de ani, dorințele ajung realitate

$
0
0
Există două moduri de a-ți trăi viața: ca și cum nu ar exista miracole sau ca și cum totul ar fi un miracol, spunea Albert Einstein și probabil că avea dreptate. Există aşadar oameni care așteaptă un miracol, au nevoie de o minune în viața lor după ce au epuizat toate celelalte resurse, mai puțin pe cea mai importantă dintre ele: speranța. 
Și există locuri create special pe acești oameni, care îi așteaptă pe muritorii plini de speranță cu nume cumva predestinate, aşa cum este Hagigadar, Mănăstirea Dorinţelor.
 
Amplasată pe vârful unui deal din satul Bulai, pe drumul Fălticeni-Suceava (la aproximativ 3 kilometri de Suceava), mănăstirea ortodoxă armenească cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Hagigadar, este un loc vechi de pelerinaj unde dorinţele se împlinesc, după cum spun legendele şi cred oamenii. Credincioşii urcă în genunchi şi în tăcere deadul lui Bulai, cel pe care este amplasată mănăstirea de piatră. Tot în tăcere şi tot în genunchi, singuri cu gândurile, suferinţele şi rugăciunile lor, înconjoară de trei ori biserica şi se opresc să se roage la cele patru colţuri ale lăcaşului de cult, îndeplinid astfel un ritual nescris, cu rădăcini pierdute în negura timpului. 







Un loc nu nume predestinat

Legendele spun că Mănăstirea Hagigadar a fost construită în secolul al XVI-lea de către doi negustori armeni, fraţi, care au poposit aici pentru a înnopta, împreună cu cireada care-i însoţea. S-au rugat toată noaptea la micul paraclis care exista aici. Au avut imediat succes în negoţ şi, după un vis în care i s-a arătat Maica Domnului, unul dintre fraţi a finanţat ridicarea unui nou lăcaş de cult din piatră şi împrejmuit cu un zid tot din piatră. 






Aşadar, după dorinţa îndeplintă a celor doi fraţi, numele lăcașului de cult provine de la armenescul hagiu (dorinţă) şi gadare (a împlini), adică Mănăstirea Dorinţelor. Iar tradiţia urcării în genunchi a dealului pe care este amplasată mănăstirea Hagigadar vine, se spune, de la faptul că pietrele de construcţie au fost urcate în genunchi până pe deal. A trecut iată peste o jumătate de mileniu de la data ridicării aşezământului atestat în anul 1512, dar credinţa oamenilor că dorinţele cele mai puternice şi sacrificiul de a urca în genunchi pot  face minuni. Mica Biserică, solidară pe un deal, îşi aşteaptă credincioşii smeriţi, care o văd ca pe o cale sigură de legătură cu divinitatea. Nu mai contează că, în mare parte din timp, biserica este închisă, căci preotul armean vine doar de două trei ori pe săptămână să slujească aici. Ca și la Templul Ursitelor-Bisericile rupestre de la Șinca Veche, tot ceea ce are însemnătate aici este credinţa şi speranţa, ceea ce nu-i puţin lucru, nu-i aşa?
Dacă v-a plăcut acest material puteți visa, informa și călători alături de noi pe Facebook!

Drum bun!



             









Category: 

De ce merită să vizitezi Piatra Neamţ şi ce să nu ratezi în "Perla Moldovei"

$
0
0

Dacă te întrebi ce poți să vizitezi şi să faci în Piatra Neamț când preaînălţata telegondolă nu funcționează, află că nu ai timp într-o zi să “bifezi” tot ceea ce ar merita.

Telegondola nu a existat dintotdeauna în Piatra Neamț, oraș vechi cu oameni primitori, amplasat într-un cadru natural special, la poalele munţilor ( mai exact a vârfurilor Cernegura-851 m, Pietricica-586 m, Cozla Cârlomanu şi Bâtca Doamnei) şi pe malul Bistriței. Până ajungi sus, pe muntele Cozla, din telegondolă poți vedea și Valea Bistriței și lacul de acumulare Bâtca Doamnei, pe malul căruia sunt ruinele vestitei cetăți Petrodava și mai departe, în zare și, cu puțin noroc, legendarul Ceahlău. 
Telegondola este în topul obiectivelor de văzut în Piatra Neamț potrivit unor ghiduri turistice, şi nu spun că nu merită să te plimbi cu ea, însă ar fi mare păcat să te limitezi doar la aceasta. 



Oraşul de sub Pietricica, Petrodavaîn antichitate şi Piatra lui Crăciunîn epoca medievală, chiar are ce arăta vizitatorilor şi când telegondola nu funcţionează nu una, ci două zile la rând, după cum m-am convins de asta. 

Pe urmele lui Ştefan cel Mare

Aşadar, dacă pleci din oraş fără a ajunge la Curtea Domnească, unde se află două din ctitoriile lui Ștefan cel Mare, Turnul-Clopotniţă şi Biserica “Sf. Ioan”, și Muzeul de Artă Eneolitică-Muzeul Cucuteni, atunci ai ratat ceea ce era mai important de văzut în Piatra Neamţ. Nu spun că ar trebui neaparat să mergi şi la Muzeul de Etnografie şi la cel de Artă, aflate la nici 20 de metri de Muzeul Cucuteni, dar poate că ai vrea să urci în Turnul lui Ştefan-Turnul Clopotniţă-, pentru a vedea mica expoziţie (permanentă) de aici. Şi apoi poţi să te relaxeziîn parcul din apropiere şi să priveşti oraşul cum se lasă “cucerit” de apus, în siguranţă fiind, că doar e păzit cu aceeaşi vigilenţă de Turnul-Clopotniţă, ca şi acum peste 516 ani, când a fost construit. 

Biserica Sf Ilie

Curtea Domnească, de neratat

Curtea Domnească este “inima” oraşului de sub Pietricica, centrul său istoric, sau mai bine spus, ceea ce a mai rămas din el. Din vechea Curte Domnească s-au mai păstrat doar o parte din pivniţele casei domneşti şi unele porţiuni din zidul de incintă, dar a rămas dreaptă Biserica Sf. Ioan, zidită în 1497-1498. Bisericuţa este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din secolul XV, care îmbină tipul cu plan dreptunghiular şi bolţi semicilindrice cu cel trilobat şi cu turlă pe naos. Alături de ea, este Turnul-Clopotniţă, construit şi el tot la porunca lui Ştefan cel Mare, dar în 1499. Are 19 m înălţime, este din piatră brută şi este întărit cu patru contraforturi, foişorul de pază fiind adăugat în epoca modernă. Cu puţin noroc poţi urca în turn...



                   



La Muzeul Cucuteni sunt vestigiile celei mai vechi culturi din Europa

Mi-a plăcut în mod deosebit Muzeul de Arta Eneolitică Cucuteni, unde sunt expuse vestigiile celei cele mai vechi culturi de pe bătrânul continent. Aşadar, poţi admira în acest muzeu bine amenajat, dar prea puţin promovat, vestigiile primei civilizaţii din Europa, mai veche cu sute de ani decât cele din Sumer şi din Egiptul Antic. Urmele celei mai importante şi spectaculoase civilizaţii peistorice europene, descoperite în peste 150 de situri arheologice, în peste şase decenii de arheologi pasionaţi, pot fi văzute la Muzeul Cucuteni, pe viu, şi nu în cărţile de istorie, documentare sau reviste. Mulţi străini vin în Piatra Neamţ  doar pentru ele... Muzeul Cucuteni funcţionează într-o clădire deosebită, construită de Carol Zani în anii 1928-1930. 
Rămânând la capitolul arhitectură, în Piatra Neamţ sunt câteva clădiri frumuşele, vechi şi deosebite, foste conace sau sedii de bănci, care merită admirate pentru frumuseţea şi stăruinţa lor de a rezista în timp. Atrag atenţia în special Casa Lalu, casa Ivaşcu, Casa Paharnicului, precum şi casa lui Calistrat Hogaş. În muzeul Calistrat Hogaş pot fi admirate mobila originală, manuscrise, documente şi articole personale ale prozatorului. Grădina zoologică din Piata Neamţ, Teatrul Tinetului, de care se leagă mari nume ale scenei româneşti sunt alte locuri care merită văzute aici. Dacă ajungi aici vara, te poţi relaa la ştrand, iar iarna cu schiruileîn picioare pe pârtiile Cozla. Baza hipică, unde poţi lua lecţii de echitaţie, eeste una din atracţiile permanente ale oraşului. 

Mănăstirea Pângăraţi


Nenumărate obiective de văzut în împrejurimi

Însă bine spunea cine spunea că Piatra Neamţ merită vizitat mai ales pentru împrejurimile sale. Sunt atât de multe de văzut pe o rază de nici 50 de kilometri şi unele dintre obiectivele turistice, precum Ceahlăul, Cheile Bicazului, Lacul Roşu, Humuleştii lui Creangă şi Cetatea Neamţului nu mai au nevoie de nicio prezentare, sau măcar aşa ar trebui să fie. Sunt foarte multe lăcaşuri de cult în împrejurimi, vechi, frumoase, adevărate repere ale istoriei şi credinţei şi amintesc doar de Mănăstirea Neamţ (la 57 de km), Văratec ( la 39 km), Secu ( la 60 km), Sihăstria ( la 64 km), Agapia (la 45 km). 
Cele mai apropiate de Piatra Neamţ sunt Mănăstirea Bistriţa ( ctitorie a lui Alexandru cel Bun, ridicată în anul 1402, pe locul bisericuţe de lemn, situată la aproimativ 8 km de Piatra Neamţ) şi Pângăraţi (la aproximativ 19 km de Piatra Neamţ, ridicată între sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea).
Aşadar, merită să vizitezi acest oraş cu aer de staţiune munte, dacă iubeşti istoria, arta şi cultura şi nu în ultimul rând natura, pentru că această urbe supranumită "Perla Moldovei" chiar merită acest apelativ!


Mănăstirea Bistriţa





"Lacul Lebedelor" de pe Bistriţa

Mănăstirea Bistriţa



Category: 

Reduceri de până la 30% și concursuri cu premii la Târgul de Turism de la Romexpo

$
0
0
Eximtur are oferte tentante pentru cei care își vor rezerva vacanța la ediția de primăvară a Târgului de Turism al României de la Romexpo, discounturile oferite special pentru această ocazie ajungând până la 30%. 

La standul Eximtur din pavilionul C2 al Romexpo, găsești, pe toată perioada târgului, o serie de oferte speciale pentru destinații din România cât și din străinătate, iar reducerile variază între 5 și 30% din prețul de bază. Așadar, dacă te gândești la o vacanță în Grecia, în Halkidiki sau Thassos sau dacă visezi la o croazieră în Mediterana sau vrei să rămâi în țară, vino la standul Eximtur și beneficiezi pe perioada târgului de pachete de produse și servicii turistice mai eftine cu până la 30%! 
Poți cumpăra o vacanță în Thassos, șapte nopi cazare, la un hotel de trei stele, demipensiune cu 164 de euro/persoană sau în Halkidiki, șapte nopți cazare cu demipensiune, la un hotel de patru stele, cu 329 euro/persoană. 
Sau poate vrei o croazieră de o săptămână în Mediterana de Est, pe vasul MSC Poesia, la ofertă costă acum 580 de euro/persoană, sau în Mediterana de Vest, cu 660 euro/persoană. 
Discounturi sunt și pentru vacanțele în țară, atât la hoteluri din stațiuni precum Azuga, Predeal, Băile Felix, Herculane, Bucovina și de pe litoral. 
De exemplu, o vacanță all inclusive de cinci nopți la Complexul Steaua de Mare (3 *) din Eforie Nord costă 728 de lei/persoană, iar un sejur de cinci zile, demipensiune, la Hotelul Modern (4 *) din Mamaia costă 907 lei/persoană. 
Reducerile oferite de Eximtur sunt adiționale celor de early-booking și înscrieri timpurii și sunt valabile numai în perioada târgului.



Și, dacă ești norocos și cunoști câte ceva despre cea mai îndrăgită destinație externă pentru români, Grecia, răspunde la câteva întrebări și intră în tragerea la sorți pentru o vacanță de șapte nopți cu all-inclusive pentru două persoane în Halkidiki. Ți-ai pregătit bagajele?

Despre Târgul de Turism ediția de primăvară 2015

La această ediție a Târgului de Turism de la Romexpo participă un număr de 260 de firme din 15 state, care își expun ofertele pe o suprafață de peste 11.000 de metri pătrați. 
Programul de vizitare al Târgului de Turism de la Romexpo va fi de la ora 10 la 18 de joi până sâmbătă, iar duminică, 15 martie 2015, de la 10 la 16.
Ediția de primăvară a Târgului de Turism al României va avea loc în perioada 12-15 martie 2015, în Paviloanele C1-C6 din cadrul Romexpo.

Drum bun!

Category: 

Cetatea Rupea a câștigat "bătălia" cu timpul

$
0
0
Pe drumul care leagă Sighișoara de Brașov, chiar înainte de „pădurea Bogății”, pe care o străbați în serpentine în ac de păr, îți apare deodată în fața ochilor, semeață și solitară pe un vârf stâncos, cetatea Rupea. Silueta ei cu ziduri în formă de melc, cocoțată aproape nefiresc pe un deal ciudățel te urmărește kilometri buni, stârnindu-ți curiozitatea și îndemându-te să o “cucerești”.





Am trecut de nenumărate ori, în ultimii ani, pe lângă acest loc misterios, care a stat foarte mult timp în ruină, cu zidurile și turnurile la pământ. Cetatea Rupea a fost  ceva timp și inaccesibilă din cauza surpării drumului de acces. Recent, aproape instinctiv m-am abătut din drumul principal către cetatea care arăta ca din cărțile cu povești medievale, silueta ei profilându-se enigmatică pe cerul îmbrățișat de un apus perfect. Era închis însă, programul de iarnă (1 noiembrie -31 martie) îi ține porțile deschise publicului de la ora 9 până la ora 17. Am revenit a doua zi și nu mi-a părut rău. 





Imagini "a la Toscana"

Cetatea Rupea a renăscut, după ce a fost renovată exemplar, și este gata să ne primească cu porțile deschise și să ne uimească pe toți cu frumusețea ei. De sus, de la înălțimea turnurilor sale, priveliștea asupra acestui colț al Ardealului este superbă și, nu știu de ce, dar totul în jur îmi amintește de Toscana, cu dealurile ei line, împădurite sau lucrate cu migală.
Înăuntru, pentru cei ce au mai vizitat cetăți medievale, să-mi fie cu iertare dar nu-i chiar așa spectaculos. Sunt nelipsitele ziduri și turnuri de apărare, încăperi strâmte cu ferestre mici, iar în vârf nelipsita biserica. Totul era pregătit pentru rezistența la asediu, de care fortăreața amplasată la răscrucea drumurilor dintre Transilvania, Moldova și Țara Românească a tot avut parte pe parcursul existenței sale de aproape 700 de ani. 






Este construită pe o rocă de bazalt

Spectaculoase la cetatea Rupea sunt modul în care s-a realizat renovarea și grija pentru detalii dar mai ales priveliștea...este impresionant să poți vedea vedea totul de jur împrejur, zeci de kilometri. Ai orașul Rupea- unul dintre cele Șapte Scaune Șăsești ale provinciei Sibiu din Transilvania ( respectiv Orăştie, Sebeş, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu şi Rupea)-la picioare, vezi drumul Sighișoara-Brașov șerpuind printre dealurile împădurite și văile roditoare. Îți închipui cum era când santinelele vedeau lucind armurile vrăjmașe în zare, când oștile se apropiau și cum era viața sub asediu. 
Spectaculoasă este și construcția cetății Rupea, pe o stâncă bazaltică declarată monument de interes național. Această poziționare a Cetății, în partea de vest a orașului Rupea i-a conferit o poziționare strategică, fiind totuși mai ușor de atacat doar dinspre latura nord-vestică. Casele din cetate, odinioară peste 100, erau pregătite să ofere un confort minim locuitorilor, iar subsolul și mai ales în Turnul denumit foarte sugestiv “al Slăninii”, avea destinația de depozit. Cel mai puternic și mai înalt din cele patru turnuri de apărare ale cetății Rupea (care au rezistat până în prezent, după ce câteva au fost dărâmate în secoul al XVIII-lea) este Turnul Cercetașilor, ultima redută în bătălii. Turnul Porții, primul atacat, avea primul rol de apărare, fiind prevăzut cu guri de scurgere a păcurii fierbinți, iar Turnul Slujtorilor era de fapt al Străjerilor. 





Are fortițicațiile în formă de melc 

Schițele fortificației Rupea arată că ar fi trei cetăți în una, dar zidurile arată așa pentru că au fost construite succesiv și cronologic de-a lungul sutelor de ani. Cea mai veche este fortificația din vârf, cu zidurile sale de apărare perfect îmbinate cu rocile naturale. Intrarea era pe un culoar foarte îngust, prin poarta de sub Turnul Pulberăriei. Cetatea din mijloc, unde se află Turnul pentagonal și capela, a fost ridicată în secolul al XV-lea, iar zidurile cetatii de jos începând cu secolul al XVIII-lea. Fântâna cetății Rupea, care are apă și în prezent, a fost săpată în anul 1623și are 59 de metri adâncime.





E veche de aproape 700 de ani 

Se află pe locul unei vechi cetăți preistorice, dar este atestată documentar în anul 1324, sub numele de castrum Kuholm. Era la acea dată un loc de ultim refugiu pentru sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei. Datorită poziției strategice, în timp, cetatea s-a mărit, având rolul de fortificație și de loc de refugiu pentru populația din orașul Rupea și din zona Cohalmului. A fost administratată la început de castelani, iar din 1420 este redată comunității locale. În anul 1688, a fost cucerită de austrieci, care au reparat-o și au transformat-o în garnizoană. 
Cetatea Rupea se află pe E 60, la 65 km de Brașov, la 53 km de Sighișoara. 

Sper că ți-a plăcut acest material și te aștept să fii alături de noi pe Facebook ! Visează, iubește, călătorește, trăiește, alături de noi!

Drum bun!




 Orașul Rupea

Category: 

Cetatea medievală Sighișoara: impresii și obiective de neratat

$
0
0
 Are cetatea Sighișoara o inegalabilă atmosferă jucăușă, care vine de la casele ca din povești, parcă sunt de turtă dulce, aliniate cuminți pe străduțele șerpuitoare pavate cu pietre. Turnurile și turnulețele vechii Sighișoara, zidul de apărare (mă rog, ceea ce a mai rămas din el), casele înghesuite unele în altele, bisericile vechi și piețele romantice fac din acest loc ceva cu adevărat deosebit. 
Ceea ce face Sighișoara și mai specială este faptul că centrul său istoric este (încă) bine conservat, deși are peste 850 de ani și că peste 140 de case sunt locuite sau transfomate în pensiuni. 





Cum m-am îndrăgostit de acest loc 

Am trecut de nenumărate ori prin Sighișoara, am și vizitat-o de trei-patru ori, fără a mă impresiona peste măsură, dar anul acesta ceva s-a schimbat. 
A fost poate soarele primăvăratic care îmbrățișa cetatea medievală după zilele friguroase ale iernii, poate au fost culorile vii ale caselor vechi sau vântul zburdalnic care se juca de-a v-ați ascunselea cu liniștea străduțelor medievale, alungând și norii care tot dădeau târcoale. 
Sighișoara m-a întâmpinat mândră că este cea mai renumită cetate medievală a țării, un loc liniștit, tipic „ardelenesc”, dar care freamătă în ritmul „muntenesc” al turismului. Poate că unii vor fi contrariați, dar să nu uităm că Sighișoara este locul de naștere al domnitorului Vlad Țepeș, cel căruia i se datorează prima atestare documentară certă a Bucureștiului ( în 1459, printr-un hrisov îi scutește de dări și întărește dreptul de proprietate al unor locuitori din Cetatea lui Bucur). Dintre toate cetățile pe care le-am vizitat în România, atât locul, cât și locuitorii îți lasă, cel mai evident, impresia de atitudine „rodată” de profesionism în turism. Nu-i vorbă, și locația ajută, și recunoașterea internațională: includerea în patrimoniul mondial al UNESCO (în 1999) și recomandările călduroase ale celor mai importante publicații internaționale de turism, astfel că, în prezent, zeci de mii de vizitatori vin să vadă anual Sighișoara. 

            
 
 Înapoi în timp

În Sighișoara nu trebuie decât să mergi pe străzile neschimbate de sute de ani, să fii puțin atent la casele cu acoperișuri țuguiate și să-ți imaginezi cum era pe vremea saxonilor, cei de care se leagă numele și istoria locului. Casele vechi, unele cu două caturi, cu felinare din fier agățate de zidurile pastelate, stau ascunse de după ziduri înalte și porți zdravene de lemn, iar ferestrele lor micuțe parcă te privesc de după...perdele. Sașii aduși aici în secolul al XIII-lea să păzească granițele imperiului, în mare parte meșteșugari, au ridicat clădiri  arătoase, scări acoperite cărora nu le vezi capătul, turnuri de apărare,  construind o comunitate cu reguli stricte. 
Centrul istoric al Sighişoarei, cel inclus în patrimoniul UNESCO, este format din Cetatea fortificată, situată pe dealul care domină Valea Târnavei şi Oraşul de Jos - amplasat la picioarele acestuia. Cele mai mute case din Oraşul de Jos datează după incendiul major din 1676. 
Sus, pe deal, în ai o priveliște amplă și pitorească asupra Sighișoarei, aici fiind biserica evanghelică-Biserica din Deal- unde sunt aduse altare ale bisericelor părăsite de sași, dar și cimitirul său celebru. 
Dar oricât ar fi de frumos în Sighișoara, sunt câteva obiective pe lângă care nu ar fi bine să treci fără să le admiri, să le cunoști povestea sau chiar să te testezi rezistența în timp . 





 Mergi la Turnul cu Ceas, o atracție „3 în 1”

Turnul cu Ceas, cel mai vizitat obiectiv turistic din Sighișoara, are câteva coordonate interesante: a fost construit în secolul al XIV-lea, are o înălțime de 64 de metri, are un turn principal ( pe care sunt cocoțate o cupolă în formă de ceapă, un balon meteorologic peste care un cocoș le arată locuitorilor dacă vine ploaia, după cum bate vântul) și patru turnulețe mai mici. Amplasat în Piața Muzeuluiși parte din complexul porţii din faţă ce asigură accesul din Oraşul de Jos în Cetate, Turnul cu Ceas este obișnut să fie în centrul atenției de vreme ce a fost sediul primăriei, al judecătoriei, depozit de arme și închisoare. Aici erau întemnițați condamnații la moarte (azi Camera de tortură), pentru că orașul Sighișoara avea drept de judecată și de sentință la moarte, dovadă fiind cele patru turnulețe care flanchează turnul principal. Și cele patru turnulețe de pe Poarta Ecaterinei din Brașov sau de pe Turnul Sfatului din Sibiu denotă faptul că judecătorii urbii aveau drept de a condmna la moarte. Turnul Ceasului găzduiește Muzeul de Istorie, colecțiile fiind grupate pe secțiuni și etaje, precum cea de farmacie, vestitele Cameră de Tortură și Sală a Armelor, care pot fi vizitate separat sau cu un bilet unic, dacă ai norocul să-l găsești deschis ( în fecare zi de luni e închis). 
Poți ajunge sus, la balconul Turnului cu Ceas, de unde ai o vedere panoramică asupra Sighișoarei și împrejurimilor sale, iar la etajul cinci se poate admira mecanismul ceasului din Turn, pe o platformă rotativă fiind fixate șapte figurine (reprezentând cele șapte zile ale săptămânii simbolizate de zeități din panteonul greco-roman), precum și ceasuri din diferite perioade. 

Dacă tot ai ajuns la Turnul cu Ceas, poți arunca o privire și în Orașul de Jos, la “marea” de acoperișuri de țiglă sau poți coborî pentru o plimbare aici. Din Orașul de Jos imaginea asupra Cetății este impresionantă, arată cumva de necucerit, îți dai seama cât de dezvoltată era!
Există o alee pietruită care inconjoară zidul vechi al cetății Sighișoara, care marchează granița dintre “Orașul Vechi” și “Orașul Nou”, iar o  plimbare aici îți dă posibilitatea să vezi și clădirile din exteriorul cetății.


Mergi la casa unde se spune că s-a născut Vlad Țepeș ( cea galbenă din foto de sus). Chiar lângă Turnul Ceasului, vis-a-vis de Biserica Mănăstirii, este Casa Vlad Dracul, care găzduiește un restaurant și o mică galerie de artă tradițional românească. Se presupune că Vlad Țepeș s-a născut în această clădire în anul 1431, unde ar fi trăit până la patru ani, iar camerele pot fi vizitate. La primul etaj se află „potretul cu turban” atribuit lui Vlad Dracul (tatăl lui Țepeș) în costum oriental. 
-Biserica Mănăstirii Dominicane, dedicată Sfintei Fecioare Maria, a fost ridicată în secolul al XVII-lea, și se poate mândri cu piese vechi, precum o cristelniță de bronz din 1440, zeci de covoare orientale vechi și un toc de ușă din 1570.
-La nici 100 de metri se află Casa cu Cerb, una dintre cele mai vechi clădiri din Sighișoara, al cărei nume provinde de la... capul de cerb zidit de pe colţul de nord-vest al faţadei. Pe zidul nordic, o inscripţie precizează că, după ce a fost distrusă de marele incendiu din 1676, casa a fost reconstruită în 1691 de proprietarul ei și unul dintre primarii Sighișoarei, Michael Deli.





„Pierde vremea” în Piața Cetății 

Când a venit timpul, lasă în spate Piața Muzeului și mergi cei câțiva pași către Piața Cetății-Burgplatz, unde te poți odihni pe o bancă, în timp ce-ți bucuri ochii de culorile vesele ale clădirilor vechi! Sau poate ai vrea să cumperi un souvenir handmade de la Galeria de Artă Tradițională situată în acestă piață sau să bei o cafea. Și iar să te întorci în timp, pentru că în Piața Cetății aveau loc procesele, se țineau târgurile, aici se întâlnea lumea. Aici era amplasat și “stâlpul infamiei”, o coloană din piatră cu două inele din fier pentru mâinile pedepsitului, dar și “stallum”, un soi de podium unde se judecau procesele capitale, în mijlocul mulțimii. O altă clădire celebră din Piața Cetății este Casa Venețiană, (cea verzulie, de pe colț) care datează din secolul al XVI-lea. Denumirea i se datorează de la ferestrele duble ale căror ancadramente imită stiul gotic veneţian, cel regăsit la Palatul Dogilor din Veneţia





"Testează" Scara Școlarilor

Urcă apoi, pe strada Școlii, dealul către Biserica Evanghelică, nu ai cum să nu o observi de la înălțimea sa, e doar cel mai înalt punct din cetate!
Pe drum, apar tentațiile: câteva cafenele și magazine cu artizanat de o calitate mai mult sau mai puțin bună și apoi e vestita Scară a Școlarilor.
Deși poți ajunge la Biserica din Deal și pe o străduță care merge în paralel cu Scara Școlarilor, este totuși indicat să intri în atmosfera locului, testând scările de lemn vechi de atâtea sute de ani. Asta dacă nu ai cumva claustrofobie sau ești prea oboist! Acum mai sunt doar 178 de scări, dar, în anul 1642, când au fost construite pentru a-i proteja pe elevii liceului J. Haltrich de intemperiile vremii, avea 300 de trepte. În urma modificărilor din 1849, au rămas doar 175 de trepte.

Urcă pe Dealul Școlii

Construită  pe locul unei cetățui mai vechi începând  cu anul 1345 și până în 1525, Biserica de pe Dealul Școlii este una din puținele biserici din Transilvania care au criptă sub cor. Biserica are o lungime de 53 m, iar Turnul-clopotniţă ( de 42 metri înălțime) care pare cumva ca fiind „din alt flm”, fiind înclinat și puțin spre sud şi având și guri de tragere. Biserica evanghelică închinată Sf Nicolae păstrează piese de mobilier gotic, dar și altare și cristelniţe aduse din alte locaţii părăsite de credincioşi, cum sunt Cund, Şaeş şi Beia, dar chiar şi altarul vechi de la Biserica mănăstirii din Sighişoara.
Tot pe Dealul Școlii este și un cimitir evanghelic inclus în patrimoniul UNESCO, dar rămâne la alegerea voastră să-l vizitați sau nu! 



Mergi la turnurile de apărare 

Dn cele 14 turnuri cât a avut Cetatea Sighișoara în perioada sa de glorie, mai sunt nouă în picioare, respectiv Turnul cu Ceas, cel al Fierarilor, Croitorilor Tăbăcarilor al Cojocarilor, al Cizmarilor, al Măcelarilor, al Frânghierilor şi al Cositorarilor. S-au pierdut turnurile care erau în grija ţesătorilor, a lăcătuşilor, dogarilor şi a bărbierilor. Turnul Cositorarilor și cel al Ferarilor făceau parte din primul sistem de fortificatii al Cetății Sighișoara (dateaza din secolele XIII – XIV), fiin  prevăzute cu guri de tragere pentru arhebuze,fiind legate de o galerie pentru pușcași.



Sărbătorește odată cu cetatea !

Festivalul Medieval de la Sighișoara are loc la finele lunii lunii iulie, iar manifestările cu muzică, dans, petreceri și ...întreceri durează trei zile. 
Istoria e vie la Sighișoara, localnicii sunt prietenoși, amabili, obișnuiți cu turiștii, poti găsi chiar și ghizi -localnici-gata să te consilieze sau să-ți povestească istoria locului cu pasiune. Cafeaua și mâncarea sunt bune, cazarea e pentru toate bugetele. Pe scurt : Sighișoara este locul în care ai sentimentul că nu vei fi păcălit, ești pe mâini bune !

Sper că ți-a plăcut acest material și te aștept să fii alături de noi pe Facebook ! Visează, iubește, călătorește, trăiește, alături de noi!

Drum bun! 




Strada Școlii


Biserica Mănăstirii și Turnul Cizmarilor


Cineva e cu chii pe voi:) 

Category: 
Viewing all 70 articles
Browse latest View live